GÂNDUL LIVE. Burduja, secretar de stat la Finanțe: Acum, în august 2020, suntem mult mai bine pregătiți decât am fost vreodată pentru gestiunea unei crize

Sebastian Burduja, secretar de stat în cadrul Ministeului Finanțelor, a detaliat, la Gândul Live, principalele măsurile luate de guvern pentru susținerea investițiilor, modelul economic liberal implementat pentru a gestiona efectele crizei coronavirusului.

Sebastian Burduja a enumerat, la Gândul Live, principalele alocări gândire de Guvern pentru susșinerea economiei și a dat și o replică lui Gabriel Mutu, primarul Sectorului 6, în intervenția anterioară din emisiune, privitoare la măsurile pentru începerea școlii.

„Cel care nu știe nimic, nu se îndoiește de nimic”, a comentat Sebastian Burduja referitor la afirmațiile lui lui Gabriel Mutu, primarul Sectorului 6, privitoare la măsurile pentru începerea școlii.

Autoritățile locale au fost consultate înclusiv în ceea ce privește deschiderea anului școlar, a prezicat Sebastian Burduja, făcând referire la întâlnirea grupului de lucru interministerial la care a participat și fostul coleg al său, Robert Negoiță, președinte al Asociației Municipiilor din România, care a transmis mesajul la nivelul edililor-șefi, a precizat Sebastian Burduja, la Gândul Live.

„Măsurile au dat respiro antreprenorilor să-și țină în viață afacerile”

„Guvernul României a cheltuit până acum 20 de miliarde de lei, record absolut în ultimii 10 ani, pe proiecte de investiții. Am salvat locuri de muncă prin schema cu șomajul tehnic, respectiv cu acei 41,5% pentru cei care se întorc în câmpul muncii, și la ultima rectificare am alocat peste 3 miliarde de lei fix pentru aceste măsuri”, a spus secretarul de stat despre măsurile care „au dat respiro antreprenorilor să-și țină în viață afacerile”.

Secretarul de stat a făcut referire și la programul IMM Invest, unde sunt 15 miliarde contractate din plafon, plafon care a fost urcat la 20 de miliarde, după aprobarea Comisiei Europene.

„Cred că s-au găsit resurse în condiții extrem de grele nu doar la nivel intern, ci și internațional, astfel încât să susținem economia și să gestionăm în același timp și pandemia de coronavirus”, a precizat Burduja.

„Vom vedea ce va fi, nici cei mai mari specialiști nu pot să spună cu exactitate parcursul acestei pandemii de coronavirus, nici în România, nici în restul lumii. Ce știm cu certitudine este că acum, în august 2020, suntem mult mai bine pregătiți decât am fost vreodată, spun eu, pentru gestiunea unei crize”, este de părere secretarul de stat de la Finanțe.

„Credem că avem o abordare prudentă la nivelul construcției bugetare”

„În 2008, Guvernul României, pe vremea domnului Tăriceanu, spunea că nu e nicio criză globală și continua angajările la stat. Acest guvern a intrat cu o situație foarte dificilă fiscal-bugetară – nu o să mai amintesc ce a fost înainte, chiar nu mai contează acum – a preluat guvernarea, și-a asumat-o și a gândit programe prin care a intervenit în economie, și nu numai că a ajutat pe termen scurt economia, dar ceea ce ne-am dorit și eu cred că în bună măsură am reușit, a fost să resetăm modelul economic românesc, să schimbăm paradigma, și anume să redirecționăm banii pe investiții, pe proiecte de infrastructură, în mediul de afaceri, pe digitalizarea companiilor, astfel încât să fim o economie competitivă în secolul 21”, a subliniat Burduja.

„E un model fundamental diferit față de ce s-a întâmplat în ultimii ani, cu acele beneficii sociale sau pomeni electorale, cum li s-a mai spus, direcționate către oameni vulnerabili, oameni care erau ținuți captivi la nivelul fiecărui județ sau a unei unități administrativ teritoriale de respectivii baroni locali, E un model mult mai corect, mai performant, mult mai sustenabil pentru economia românească”, a precizat secretarul de stat liberal.

În ceea ce privește deficitul economic, Burduja a explicat faptul că „rectificarea bugetară este făcută pe un deficit de 8,6, un deficit semnificativ, dar în raport cu alte economii europene, care sunt la 10, 12, 15 sau economia americană, un exemplu aparte, peste 20%, ne descurcăm cu acești bani. Beneficiem de clauza de salvgardare la nivel european, unde practic s-au suspendat aceste reguli de disciplină fiscal-bugetară, tocmai pentru a permite țărilor să se împrumute, să cheltuiască mai mult, având în vedere și o reducere a veniturilor – mai puțin cu 31 de miliarde de lei venituri încasate la bugetul de stat, o sumă substanțială – și atunci credem că avem o abordare prudentă la nivelul construcției bugetare”.

Comparativ cu alte state europene, diferența dintre deficitul realizat și deficitul prognozat este cea mai mică în cazul României, a precizat Burduja.

„Există o întreagă industrie care depinde de sectorul HORECA”

Sebastian Burduja a explicat și contextul în care s-au menșinut restricții în anumite sectoare economice.

„Din punct de vedere politic și economic, noi ne dorim să deschidem toată economia, absolut toată economia, și sectorul HORECA este, din punctul meu de vedere, realmente un sector vital pentru economia românească, nu în sine, prin contribușia la PIB, deși nici aceea nu e de neglijat, ci prin efectul pe orizontală, care înseamnă evenimente, industria vinului, sectorul alimentar și așa mai departe, e o întreagă industrie care depinde de sectorul HORECA. Aceseta fiind spuse, trebuie să ținem cont de ceea ce au spus specialiștii și se situațiile din teren, unde există î continuare anumite încălcări ale prevederilor actuale. Rămânem la ideea fundamentală că ne va folosi tuturor să ieșim cât mai repede din această criză, și ca să facem acest lucru, trebuie să fim responsabili la nivel individual, să urmăm regulile de bază și nu numai că o să ne protejăm sănătatea, dar o sa ne salvăm și locul de muncă și chiar o să reușim să creștem niveul salarial într-un termen foarte rapid”, a spus Burduja, la Gândul Live.

„Economia românească dă semne de revenire, mai ales raport cu alte economii europene, și dincolo de situația particulară a unor antreprenori, există și exemple pozitive în care s-au digitalizat și și-au modernizat afacerile, au reușit să se reinventeze și să devină mult mai competitivi decât ănainte de criză și avem și sectoare economice care și-au revenit”, a conchis secretarul de stat de la Finanțe.