Jurnalistul Emilian Isăilă a detaliat, la Gândul Live, contextul politic în care s-a derulat mitingul din 10 august 2018, modul în care a fost anchetată intervenția forțelor de ordine și mai ales consecințele pe care le-ar putea avea asupra democrației din România o finalizare incorectă a Dosarului 10 august.
La doi ani de la Mitingul Diasporei, există doar condamnări ale huliganilor care s-au ciocnit cu jandarmii în Piața Victoriei, iar DIICOT a cerut clasarea partială a Dosarului 10 august. Ulterior, în 4 august, procurorul șef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a dispus admiterea plângerilor formulate de către petenți împotriva ordonanței din data de 26 iunie emisă în dosarul „10 August” și a infirmat, în parte, ordonanța, respectiv a anunțat redeschiderea dosarului „10 August”, astfel ca foștii șefi ai Jandarmeriei să fie din nou urmăriți penal.
În acest sens, Curtea de Apel București analizează în cursul zilei de luni cererea procurorilor DIICOT de redeschidere a urmăririi penale în cazul violențelor stradale din 10 august 2018, care îi vizează șefii din Jandarmerie.
„În opinia mea, ordonanța de clasare a fost extrem de subiectivă, pentru că într-un fel desființează toată cercetarea penală făcută de către procurorii militari. Ce mai e în dosar ciudat și greu de explicat este faptul că, pe de o parte, clasează toate învinuirile care au fost aduse împotriva celor trei șefi ai Jandarmeriei și a secretarului de stat în Ministerul de Interne, cele mai importante persoane puse sub învinuire de către procurorii militari, deci DIICOT clasează aceste învinuiri, dar păstrează anumite învinuiri aduse unor jandarmi aflați în exercițiul funcțiunii și această parte din dosar cumva a trimis-o înapoi la Parchetul Militar. Deci ecumva foarte ciudat că se pronunță pe anumite învinuiri, iar pe altele preferă să nu se pronunțe. Deci de aici devine un conflict în ceea ce privește competența DIICOT de a se pronunța asupra dosarului. Pentru că știm că, jandarmii fiind cadre militare, competența venea în subordinea Parchetului Militar”, este de părere jurnalistul Emilian Isăilă.
„Trebuie să înțelegem de fapt că în jurul mitingului din data de 10 august s-au confruntat două forțe politice majore. A fost vorba de PSD, care dorea compromiterea acelui miting, cu orice preț. Acel miting venea la câteva săptămâni după ce Liviu Dragnea fusese condamnat în primă instanță în dosarul cu plăți ilegale pentru angajații de la Direcția Copilului, deci cumva mai avea o confirmare și pleca la închisoare – confirmarea de la Înalta Curte, deci Liviu Dragnea era sub o presiune extrem de mare, și ce au dorit cei de la PSD în acel moment a fost să creeze cumva contextul juridic pentru a-l acuza pe președintele Klaus Iohannis de tentativă de lovitură de stat, tentativă de a schimba ordinea constituțională”, a detaliat Emilian Isăilă.
„Deci s-au folosit de acest miting al diasporei, care de altfel era un miting foarte important pentru forțele de Opoziție de la acea vreme – PNL, USR, dar și opoziția din stradă, care s-a coagulat pe parcursul a peste un an și jumătate de proteste, începând de la Ordonanța 13, și punctul culminant a fost această manifestație din data de 10 august. Cumva, Liviu Dragnea, prin Carmen Dan și Jandarmeria, au dorit să deturneze această manifestație, să creeze senzația opiniei publice că grupuri de manifestanți au vrut și au intrat în Palatul Victoria, astfel încât să poată crea contextul de a acuza manifestanții și până la președintele României că doresc să schimbe ordinea constituțională”, a explicat jurnalistul, detaliind prezența huliganilor la mișcarea de stradă.
„Sunt încă foarte multe necunoscute. Niciun procuror până acum, nici procurorii militari, nici de la DIICTOT, nu a reușit să identifice jandarmii care au făcut exces de zel, au lovit manifestanții pașnici. Deci nu există o listă sau nume, conducerea Jandarmeriei a refuzat să dea orice informație despre dispozitivele de luptă dezvoltate în data de 10 august. Scenariul era următorul: prin instigatorii care erau în piață, îi lăsăm să forțeze, să arătăm la televizor că ne batem cu huliganii din Piața Victoriei, și după aceea pornim reprimarea manifestației, toți cei 100.000 de oameni, astfel încât să dăm senzația că noi intervenim ca să protejăm instituțiile statului”, a explicat Isăilă.
„Din fericire, ce nu a mers, din perspectiva PSD, a fost că într-adevăr grupurile de huligani au punctuale, mici, și s-a văzut pe tot parcursul zilei că Jandarmeria nu era interesată să îi extragă de acolo, și au fost foarte mulți manifestanți pașnici. Raportul dintre manifestanții violenți și cei ăașnici a fost foarte mare și nu au fost suficiente episoade violente sau un atac hotărât asupra forțelor de ordine din jurul Palatului Victoria astfel încât să justifice această intervenție în forță. Aici a fost norocul, că a existat un anumit tip de solidaritate, au participat neașteptat de mulți oameni, 100.000 de oameni în medie, și de aici a apărut această senzație, că manifestația a fost reprimată brutal și fără nicio justificare”, a explicat jurnalistul.
„În opinia mea, Dosarul 10 august este o rană deschisă. Va trebui cumva să se ajungă la o finalizare a lui și la o finalizare cât mai corectă, pentru că, altfel, întotdeauna el se va așeza lângă celelelate două dosare – Dosarul Revoluției și Dosarul Mineriadei – iar asta va face ca societate românească să rămână destul de instabilă în ceea ce privește sistemul democratic. Dacă nu vom avea o decizie, orice forță politică, orice formațiune care ajunge la putere, orice regim politic va fi tentat să facă același lucru pe care l-a făcut PSD în 10 august, pentru că nimeni nu e de vină, nimeni nu plătește, nimeni nu își asumă nicio responsabilitate și asta va crea o mare fragilitate pentru sistemul democratic din România”, a conchis Emilian Isăilă.