GÂNDUL LIVE. Medicul Mihai Craiu, sfaturi pentru copiii care se întorc la școală. „E normal să existe îngrijorare, nu este productiv să existe panică”

Medicul pediatru Mihai Craiu susține întoarcerea la școală a copiilor și a detaliat, la Gândul Live, măsurile pe care trebuie să le respecte elevii și dascălii pentru a preveni răspândirea noului coronavirus.

Conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului „Alessandrescu-Rusescu“ din Bucureşti, a explicat, la Gândul Live, principalele surse de risc de contaminare, dar și măsurile de prevenție obligatoriu de respectat, în contextul în care Ministerul Sănătății a publicat, luni, lista care cuprinde incidența cazurilor de COVID-19 pentru fiecare oraș din România și pe baza căreia se stabilește scenariul de funcționare a școlilor începând cu 14 septembrie. 43 de localități au fost încadrate în scenariul roșu, 410 în scenariul galben și 2728 în scenariul verde.

„Principiul ce recomandă epidemiologii, aia ar trebui să facem din punct de vedere instituțional, nu pot comenta o chestie care este statuată printr-un ordin de ministru, pot numai să spun că decizia va fi, în ultimă instanță, a părinților. Ei vor decide – știind starea de sănătate a bunicilor din familie, a copiilor, dificultățile de transport până la și de la școală – și vor lua o decizie”, a declarat medicul Mihai Craiu, la Gândul Live.

„Unde sunt spații închise neventilate, acolo este esențială purtarea măștii”

„Întrebat ce ar trebui să facă, atunci când ajung la școală, copiii, medicul a recomandat dublarea distanței stabilite, de un metru, dintre copii. „E o măsură reflectată în toate reglementările de la ECDC și OMS și care, în momentul acesta, este aplicabilă în țări ale Uniunii Europene care deja au deschis școlile”, a explicat medicul, dând exemplul Scoției, unde s-au reluat cursurile de două săptămâni. Acesta este distanța în care, balistic, ar putea să se depună picăturile de salivă atunci când vorbim, a detaliat medicul.

„În România, datorită condițiilor de construcție de dimensiuni reduse ale școlilor, probabil că s-a mers pe distanța minimă prevăzut de autorități, de un metru. Nu e rău, câtă vreme se respectă celelalte trei elemente absolut majore, adică aerisirea serioasă a claselor, în fiecare pauză, nu o dată pe săptămână, spălatul corect al mâinilor și purtatul măștii cel puțin în interior, unde sunt spații închise neventilate, acolo este esențială purtarea măștii”, a detaliat medicul pediatru.

Mihai Craiu a admis că la risc mai ridicat sunt expuși, în contextul reluării cursurilor față în față, mai degrabă dascălii și seniorii din familie. „De aceea înțeleg îngrijorările părinților, e normal să existe îngrijorare, nu este productiv să existe panică, de aceea cred că trebuie să le spunem tuturor și ascultătorii dvs. să realizeze că așa de fapt stau lucrurile: un copil foarte mic, de clasa întâi sau a doua, are un metru, un metru și douăzeci înălțime, deci el chiar când vorbește cu bunicul său este puțin probabil ca acele picături care conțin virusul să ajungă la înălțimea de 1,70 metri a bunicului, dacă acel copil poartă măscuță sau dacă nu țipă, nu emite foarte abundent aceste picături de salivă”, a explicat medicul Mihai Craiu.

„Prioritatea este să minimalizăm la nivelul cel mai mic rezonabil riscul de infectare”

„Trebuie să privim lucrurile constructiv: adulții familiei pot respecta și purtatul măștilor, și spălatul mâinilor. Trebuie să ne gândim că în acest moment, prioritatea este să minimalizăm la nivelul cel mai mic rezonabil riscul de infectare, nu putem să stam cu toate școlile închise tot timpul până trece pandemia, asta va distruge complet economia și va creea niște dificultăți ulterior insurmontabile de natură educațională pentru copii”, a detaliat Mihai Craiu.

În plus, medicul le recomandă dascălilor ca, în sălile de curs, să poarte, ca măsură suplimentară de protecție dacă au probleme de sănătate, și o vizieră de plastic. Când predau, dascălii pot să folosească numai viziera, care este de preferat pentru ca elevii, mai ales cei mici, să vadă și expresia feței, iar când elevii răspund, să poarte și masca, a recomandat medicul. La fel și copii, spune medicul, în situația nerecomandată în care nu pot purta masca, să folosească o vizieră.

În ceea ce privește eficiența măsurilor organizatorice sanitare în școli, precum separatoarele de plexiglas, medicul este de părere că aceasta depinde și de ciclul de învățământ.

„Așteptarea noastră mioritică, aceea în care baciul îi spune oii unde să-l îngroape, nu ajută la nimic”

„Cu siguranță o să fie locuri unde lucrurile nu vor merge bine, dar trebuie să avem în minte că ne confruntăm cu balaurul cu șapte capete, COVID-ul cam așa este: nu știam aproape nimic în februarie – martie, în principiu epidemiologii de la nivelul organizațiilor mari, recomandă în ceea ce privește abordarea practică a COVID strategia „fail fast” (eșuează rapid – trad.), adică încearcă ceva, chiar dacă e prost, dar fă-o repede. Așteptarea noastră mioritică, aceea în care baciul îi spune oii unde să-l îngroape, nu ajută la nimic. Copiii au nevoie de școală, școala online are limitele ei, nu o spun eu, o spun înșiși profesorii, de aceea cred că trebuie să încercăm”, este de părere medicul.

„În momentul ăsta ceea ce putem să facem este să folosim aceste scuturi faciale, să spălăm mâinile, să le dezinfectăm de câte ori atingem lucruri în comun și, în ultimă instanță, încercând în primele două – trei săptămâni să facem tot ceea ce au recomandat autoritățile, o să e vadă imediat limitele unui anumit tip de organizare. O să vadă că la clasa întâi și la clasa zero o să vadă că sunt chiar periculoase scuturile de plastic, se vor cățăra pe ele, se vor lovi, se vor tăia, cei mici sunt plini de energie. La ciclul gimnazial, s-ar putea să fie perfecte, pentru că cei mari înțeleg și încearcă să se încadreze, iar pentru cei mai mari, adolescenții, probabil că acolo va exista și un risc de frondă – am citit un articol despre un grup de elevi care ziceau „Ce o să facă profu’ când o să ne vadă fără mască?” – adolescenții reprezintă e o planetă specială care trebuie manageriată și emoțional, nu numai educațional”, a conchis medicul Mihai Craiu.