GÂNDUL LIVE. Nansi Lungu, analist comportamental: Prelungirea restricțiilor poate duce la dificultatea reintegrării sociale. Oamenii încep să se sperie mai mult de situația economică decât de sănătate

Nansi Lungu, analist comportamental, a explicat în cadrul emisiunii GÂNDUL LIVE faptul că izolarea nu este o stare obișnuită pentru oameni și, în general, nu favorizează legăturile, însă, este foarte important ca oamenii să fie eneroși unii cu ceilalți. 

„Mă așteptam să crească puțin. E o situație excepțională. Nu suntem noi cu adevărat. E foarte greu să spunem cine suntem noi cu adevărat. Suntem totuși izolați.

Îmi amintesc ce spuneau la un moment dat astronauții de pe Stația Orbitală. Spuneau că 75% din timp o petreceau aplnând conflicte. Deci în general, izolarea, chiar și într-o formă mult mai simplă, nu este o stare cu care suntem învățați natural și care să favorizeze legăturile”, a precizat Nansi Lungu la GÂNDUL LIVE.

GÂNDUL LIVE. Preconflictele, „favorizate” de izolarea împreună

„Nu suntem nici într-o situație excepțională în sensul de un pericol iminent evident, atunci se mai întăresc relațiile între oameni. Oarecum suntem obligați să petrecem mai mult timp împreună, să gestionăm dinamica relației. Mai mult decât atât, existența unor preconflicte și, de fapt, de aici pornesc, o mulțime de lucruri care sunt amplificate de a sta acolo împreună.

Într-un anumit fel, ne așteptam. În zona sociologică, lucrul ăsta era departe de a fi ceva evident, dar era de așteptat. Și a crescut, din păcate, violența. Oamenii își văd relația într-o altă perspectivă, cumva mai accelerată atunci când stau împreună și atunci inevitabil apar dificultățile.

(n.r. Violența) Nu are sens niciodată! Amenințarea nu e evidentă. Atunci când vorbim spunem că este evidentă. Dar minut de minut nu e evidentă. Nu este ca și când trec avioane deasupra casei tale. Te afli într-o zonă cu o anumită ambiguitate să îi spunem așa. Și atunci începi să uiți, începi să te duci spre celălalt, începi să te uiți că nu ai suficient spațiu, să îți amintești câte lucruri n-au mers bine etc. De aici, pot începe să crească tensiunile.

Încă o dată sublieniez: este o situație excepțională, deci nici măcar nu trebuie să cădem în imagine asta că am pierdut din măștile pe care le aveam. Nu. Tot timpul avem niște măști corespunzătoare situațiilor. Face parte din managementul imaginii proprii chiar față de noi. Face parte din sistemul nostru motivațional: cred că sunt mai bun, cred că sunt mai etic, cred tot felul de lucruri despre mine, îmi aleg datele care îmi justifică imaginea pe care o am, în așa fel încât să mă păstrez motivat în joc. Niciun om, nici măcar cel mai ticălos om din lume, nu se duce acasă și-și spune: azi am fost cel mai ticălos om de pe lume, urmat de un râs malefic. Nu, în niciun caz”, a explicat specialistul în cadrul emisiunii prezentate de Emma Zeicescu.

Ce efecte sociale ar putea avea prelungirea restricțiilor

„Personal, am câștigat două luni (n.r. de viață), dar asta se datorează unei neglijențe anterioare față de mine, până aproape de un burnout. Au fost două luni în care reușit forțat, spre rușinea mea, să mă retrag, să pot să organizez din nou o mulțime de lucruri, să am perspective”, a mărturisit specialistul despre ce a reprezentat pentru el perioada de două luni de izolare.

„În schimb, dacă se prelugește, nu numai în cazul meu, în cazul oamenilor, începe să devină periculos pentru reintegrarea socială. Și cred că o să avem ceva probleme în sensul ăsta.

Trebuie să ne educăm unii pe ceilalți într-o anumită măsură, cel puțin să încercăm lucrul acesta. Dar, atenție, România are 7%, conform ultimului Eurostat, coeziunea socială. Asta înseamnă că doar 7% din oameni cred că ceilalți sunt oameni care le vor binele. Iar o distanță atât de mare între noi este periculoasă. Am obosit și când obosim tindem să nu mai acordăm resurse celuilalt. Riscul care este? Da, ok, poți să îi educi tu pe unii, dar poți să îi dai la o parte pe unii care chiar merită. Și din punctul ăsta de vedere, părerea mea, evident, ține de câtă energie avem la un anumit moment, trebuie să fim generoși în continuare cu celălalt. Știu, este al nabii de greu.

Din păcate, luăm numai exemplele evidente, cel care a chemat poliția și a ieșit să facă… Dar, atenție, că nu toți oamenii sunt așa. Poate într-o zi, poate dintr-o dramă în familie, ies afară după ora 22, mă plimb. Oamenii vor spune: uită-l cum nu respectă nimic. Trebuie să fim nuanțați uneori, cât mai avem energie.

Atunci când avem energie, nu când obosim, poate trebuie să nuanțăm puțin pentru cei care nu fac exact cum ne așteptăm noi. Cred că e partea legăturii noastre sociale”, a mai punctat acesta.

Vulnerabilitatea cuplurilor în timpul izolării sociale

„Ca regulă, m-aș duce spre superficialitatea cuplului, dar există și excepții ale situației în sine. Noi nu suntem chiar mașinării de resitat. Cu toții întâlnim în viață, din cauza unui eveniment extrem de puțin probabil și neplăcut, ieșim din regulă, ne comportăm urât ș.a.m.d. Deci, ca regulă, m-aș duce spre superficialitatea și slăbiciunea cuplurilor. Și să nu uităm că a sta într-o altă regulă, între alte obișnuițe, poate declanșa pe moment reacții care vor fi, să spunem, mai puțin bune pentru construcția cuplului.

Amenințarea vizibilă mai mare, pentru români, a început să fie situația economică. Oamenii încep să se sperie mai mult de situația economică decât de sănătate. Acesta este un mecanism prin care pandemiile s-au mai terminat și înainte: oamenii au obosit din cauza regulilor și a temei că nu vor acționa. Oamenii, într-un moment de pericol, într-un fel, vor să acționeze, minimal, oricum ar face-o, întâmplător, dar doresc să acționeze. Și s-ar putea să se încheie pandemia nu medical, ci pentru că oamenii doresc să se întoarcă la muncă, doresc să fie mai puțin sau mai mult activi”, a explicat analistul comportamental la GÂNDUL LIVE.