GÂNDUL LIVE. „Oamenii care sunt paralizați de o realitate care dă peste ei și nu o pot cuprinde sunt niște copii”. Sfatul psihiatrului Cristian Andrei pentru viața în pandemie

Psihiatrul Cristian Andrei a detaliat, la GÂNDUL LIVE, tipurile de reacții ale oamenilor în funcție de comportament și cum a evaluat atitudinea în fața pandemiei de COVID-19, dar și teoriile conspiraționiste.

Viața în pandemie este un haos pentru cei care erau obișnuiți cu alt haos, pentru că de fapt noi suntem într-un control mai accentuat al proceselor sociale, al relațiilor, este de părere psihiatrul Cristian Andrei, făcând referire la senzația oamenilor că libertatea le este restrânsă.

„Pe de altă parte, senzația de haos apare când nu ai predictibilitate. Adică dacă ești un pic anxios, ai pățit niște lucruri pe care nu le-ai prevăzut și în continuare nu ști ce urmează, dacă o să poți controla evenimentele care urmează, atunci vine această senzație de haos, de persoane care intervin în viața ta și tu nu ai ce replică să le dai, de persoane care nu te înțeleg, nu ai idei”, a explicat psihiatrul, la GÂNDUL LIVE.

Acest lucru, a detaliat Cristian Andrei, îi afectează în principal pe cei care sunt mai puțin creativi, oamenii algoritmici, disciplinați, angajați cărora li se spunea ce să facă, persoane care sunt consumatoare de servicii pe care trebuie să le aibă la dispoziție, oameni mai extroverți și care au nevoie de socializare frecventă, în timp ce cei introverți par să se descurce ceva mai bine.

„Pentru unii apare senzația de constricții, pentru unii, de liniște și de disponibilitate. Mulți spun că au mai mult timp, că pot să facă lucruri productive, creative, alți spun că sunt paralizați, în funcție de temperament și de stilul de viață”, a detaliat pshihiatrul.

Atenția la detalii poate fi benefică

Sfatul psihiatrului pentru cei care se simt depășiți de neprevăzut, pentru a deveni mai flexibili, pornește de la exemplul extrem unei persoane aflate într-o celulă: „Acolo, ca să te simți ceva mai bine, nu poți să spui că ești fericit, începi să exersezi observarea detaliilor – că este un perete de altă culoare decât altul, că umblă un gândăcel undeva într-un colț – dar, dacă ești capabil să observi detalii care până atunci nu păreau importante înseamnă că ai evadat într-un fel, înseamnă că ești mult mai liber decât dacă iei în considerare imaginea de ansamblu – nu sunt liber, nu mai este cum a fost, ce o să fie? – lucrurile din astea filosofice și generale te afectează foarte mult, pentru că nu le poți rezolva cu ce ai la dispoziție acum – nu te poți mișca prea mult, nu ai cu cine și așa mai departe”.

„În schimb, dacă ești atent la detaliile din viața ta obișnuită și le dezvolți pe acestea, ajungi la acele stiluri de viață pe care le vedem în Japonia în ceremonia ceaiului, în țările norgice, în hygge, un stil mai contemplativ de a trăi și poate îți mai vine mintea la cap și afli în sfârșit cine ești, de exemplu, cine te iubește, de ce trăiești și ce trebuie să faci ca să supraviețuiești, adică lucruri cu adevărat importante, nu acelea catastrofale pe care nu le poți controla oricum, nici în vreme de pace, nici în vreme de epidemie”, a explicat Cristian Andrei.

„Incapacitatea de a accepta realitatea este de natură infantilă, adică oamenii care sunt paralizați de o realitate care dă peste ei și nu o pot cuprinde sunt niște copii, practic, este specifică unui băiețel sau unei fetițe de trei ani care e atacat de un cățel să închidă ochii și să nu mai vadă cățelul și atunci am scăpat de problemă – asta este negarea, neacceptarea și în același timp paralizia – stă pe loc și nu face ceva”, spune psihiatrul, care a detaliat evoluția atitudinii față de epidemie.

„Dar noi am evoluat de la începutul epidemiei, la ora actuală se poate vorbi, după ce a fost vorba de o oboseală în fața epidemiei, acum se poate vorbi de selectivități și de învățare. Oamenii au început să înțeleagă ce se întâmplă și au început să înțeleagă ce este și ce nu este adevărat despre epidemie. Că unii încă rezistă în a aplica măsurile este pentru că sunt un pic ipocriți. Adică ei știu în sinea lor că există virusul, că trebuie să facă ceva în comun cu ceilalți oameni, dar în același timp pretind că ei sunt deosebiți și nu acceptă măsuri luate de altcineva”, a spus Cristian Andrei.

De ce s-au amplificat teoriile conspiraționiste

De exemplu, Cristian Andrei a confirmat, cu regret, că ieșirea publică a lui Dan Bittman vine dintr-un infantilism. „Oamenii trebuie să înțeleagă că această epidemie și măsurile care sunt luate – cum spunea chiar cancelarul Germaniei – nu sunt o chestiune politică, sunt o chestiune de viață, o chestiune biologică pe care noi trebuie să o abordăm împreună cu măsuri dictate de specialiști, și nu de politicieni. Or, diferența dintre specialiști și politicieni în această situație este că politicienii se contrazic, se schimbă în funcție de interese, în schimb în general profesioniștii, oamenii de știință sunt de acord atunci când ajung la o concluzie științifică și oriunde te-ai duce, în Franța, Japonia, Bulgaria sau România, o să afli aceleași lucruri de la specialiști, anume veșnica mască, spălatul pe mâini și controlul distanțelor”, a explicat psihiatrul.

Teoria conspirației sunt o formă de a te asigura că totul este în regulă și să există o explicație pentru tot ceea ce se întâmplă în jurul tău. „Când tu nu îți explici singur, prin mijloacele tale, și când nu ai acces la informația profesioniștilor să fii convins, atunci trebuie să ai o altă convingere. Teoria conspirației face parte din nevoia umană de convingeri și credințe, adică noi nu putem să operăm în momente dificile fără să avem convingeri ferme sau eventual o credință, de aceea au crescut moaștele, curentele de tip spiritualist la ora actuală și de aceea a crescut și ideea de conspiraționism. Pentru că oamenii au nevoie să li se spună care este cauza și care este deznodământul”, a detaliat Cristian Andrei.

„Teoria conspirației îți dă iluzia certitudinii”, a conchis psihiatrul.