GÂNDUL LIVE. Se vor mai mări pensiile? Sociolog: „Trebuie să fim corecți față de oameni, ce se poate și ce nu se poate face”

Iulian Stănescu, cercetător în cadrul Institutul pentru pentru Cercetarea Calității Vieții a detalit, într-o intervenie la Gândul Live, setul de măsuri propuse pentru acoperirea costurilor implicate de criza dclanșată de actuala pandemie.

Un grup de sociologi din cadrul Institutului Național de Cercetare a Calității Vieții a făcut o analiză a impactului economic al actualei pandemii și a lansat o serie de propuneri de soluții, printre care așa-numitul impozit de solidaritate, respectiv o taxă pe care să o plătească către stat-  obligatoriu – toți românii cu venituri nete de peste 3.200 de lei. Potrivit inițiatorilor, măsura ar urma să se aplice pentru o perioadă de câtevaluni, până la cel mult un an și ar ajuta statul să colecteze mai mulți bani necesari pentru măsurile ati-criză.

„În raport, noi spunem că, pe măsură ce evoluția economică se va duce într-o direcție sau alta, vom vedea sau nu dacă vom avea un deficit foarte mare. Potrivit estimărulor FMI, deficitul public poate să ajungă la 19 miliarde de euro pentru acest an și se va pune problema, mai ales în a doua parte a anului, de unde să îl acoperim, pentru că orice fel de criză, de problemă economică de asemenea costă și costurile trebuie decontate și vor fi decontate, într-o formă sau alta”, a explicat Iulian Stănescu.

SOCIAL Turiștii nu pot merge la SCHI în Sinaia de Crăciun. Din cauza viscolului, instalațiile de transport pe cablu nu pot funcționa în siguranță

17:19

ACTUALITATE Câți lei plătesc turiștii pentru un sejur de Revelion la Poiana Brașov. Cu cât se închiriază un apartament

16:55

Potrivit cercetătorului ICCV, inițiatorii propun trei soluții, care sunt cumulativ, impozitul de solidaritate fiind doar una dintre ele, și una minoră.

„În principiu, pentru acoperirea deficitului propunem trei soluții: mai întâi, finanțarea externă a deficitului, pentru că o sumă atât de mare, de ordinul de aproximativ 20 de miliarde de euro, nu poate să fie produsă, obținută din țară. Poate fi un acord cu FMI, poate fi și un suport economic substanțial din partea Uniunii Europene, ai cărei membri suntem și e foarte importantă solidaritatea la nivel european, mai sunt băncile internaționale de dezvoltare – BEI, BERD, Banca Mondială ș.a. – care sunt specializate în împrumuturi pentru finanțarea unor investiții publice care să stimuleze relansarea economiei”, a detaliat Iulian Stănescu.

A doua soluție avută în vedere este ridicarea veniturilor, creșterea veniturilor fiscale ca măsură excepțională pe acestă perioadă de timp, inclusiv impozitul de solidaritate, iar în al treilea rând, necesitatea reducerii cheltuielilor.

„Noi avem trei recomandări în acest sens și văd că nu au căpătat atât de multă atenție ca impozitul de solidaritate. În primul rând, dacă economia alunecă într-o recesiune mai mare, dacă problemele economice vor fi mai pregnante în a doua parte a anului, se va pune foarte serios în discuție în ce măsură legea pensiilor adoptată anul trecut mai poate fi pusă în aplicare”, a explicat Iulian Stănescu.

„Cine este onest trebuie să ia acest lucru în considerare în eventualitatea în care economia va avea mai mult de suferit. Trebuie luat în considerare și trebuie să fim corecți față de oameni, ce se poate și ce nus e poate face. Noi recomandăm să fie luată în considerare abrogarea sau prorogarea legii pensiilor și eventual indexarea punctului pensiilor doar cu valoarea inflației, nu cu 40%”, a explicat sociologul.

„De asemenea, propunem ca pe legea salarizării unitare să nu fie creșteri de salarii în sectorul public, sp fie doar cu rata inflației, și propunem reintroducerea în grila unitară de salarizare a celor din adminstrația publică locală, pentru transarență și control al salarizării acolo. Și nu în ultimul rând era recomandarea legată de impozitul de solidaritate, care ar fi o măsură excepțională pentru o situaie excepțională, pe termen determinat, pe șase luni, până la un an, în funcție de ceea ce se întâmplă cu execuția bugetarăla mijlocul anului”, a conchis Iulian Stănescu. Impozitul ar fi procentual, pentru cei cu salarii și pensii foare maro, dar sociologii nu au avansat o cifră. Aproximativ 25% din salariații României au salarii mai mari de 3.200 de lei, net, suma propusă ca minimă pentru a aplica impozitarea.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele