Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a detaliat, la Gândul Live, o parte din măsurile incluse în Planul de relansare economică, de 100 de miliarde de euro, elaborat de Guvern în contextul generat de pandemia de COVID-19, și prezentat oficial miercuri.
Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor a explicat, la Gândul Live, care e viziunea Guvernului, inclusă în Planul Național de Investiții și Relansare Economică, ce a făcut până în prezent și din ce surse de finanțare se poate realiza ce și-a propus.
„Diferența majoră e că actualul guvern a și livrat niște lucruri până acum. Adică, la rectificarea bugetară a dat mai mulți bani proiectelor de infrastructură, ceea ce nu s-a mai întâmplat de ani de zile: pe primele cinci luni suntem guvernul care a alocat cei mai mulți bani pentru investiții publice, cheltuieli de capital, din ultimii 10 ani în această țară, și am continuat să ținem șantierele deschise, de infrastructură publică, am dat drumul la spitalele regionale, am deschis loturi pe Autostrada Transilvania, pe Craiova, Pitești, drumul expres și așa mai departe. Asta ne-a permis să avem creșterea cea mai mare din UE pe sectorul de construcții pe primul trimestru, 23,5%. România este de departe campioana Europei la sectorul de construcții datorită faptului să statul român, Guvernul, a înțeles faptul că, fără investiții în infrastructură, o țară nu se poate dezvolta, așa cum spunea și președintele Iohannis ieri”, a explicat Sebastian Burduja, la Gândul Live.
Suma totală, de 100 de miliarde de euro nu este una prea mare, pentru că, argumentează Burduja, sunt disponibile mai multe surse de finanțare.
„Principalul pilon trebuie să fie fondurile europene, pentru că acolo discutăm de bani gratis pentru România, practic la asta se reduce, și acolo trebuie să fim în stare să atragem aceste fonduri prin proiecte mature, printr-un management corect al investiției, de la idee până la implementare, inclusiv zona de achiziții publice, după cu amintea premierul ieri, a detaliat secretarul de stat.
Dincolo de asta, Sebastian Burduja a menționat parteneriatele public – private. „Avem soluții pentru a dezvolta în sfârșit acest instrument în România, să atragem bani privați în zona de infrastructură publică și să creștem economia pe termen scurt, să finalizăm aceste proiecte pentru a avea investiții, locuri de muncă și a genera această creștere economică”, a spus Burduja.
Secretarul de stat de la Finanțe a făcut referire și la bani ce se pot împrumuta de la instituțiile financiare internaționale – precum Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, BERD – cu o dobândă avantajoasă și la mecanismul Fondul Suveran. „Acesta nu are nicio legătură cu modelul propus de guvernul anterior, e un fond corect tranasparent, care va fi gestionat de Fondul European de Investiții, una dintre cele mai credibile companii care fac gestiune de fonduri de investiții, și statul român va putea să vină ca acționar pe proiecte strategice private în România”, a explicat Sebastian Burduja.
În ceea ce privește sectorul auto, în contextul în care producătorul Ford a anunțat că nu prelungește contractele pentru aproximativ 200 de angajați, Sebastian Burduja a dat exemplul a două soluții implementate sau avute în plan de autorități pentru ajutorarea forței de muncă din această zonă.
„O dată stimulăm producția, prin diverse progame guvernamentale, și, pe de altă parte, stimulăm cererea, prin programul Rabla, Rabla Plus, programe continuate la alocări financiare mai generoase ca oricând. Asta înseamnă că stimulăm românii să cumpere autovehicule noi, bineînțeles de producție autohtonă ar fi de preferat. Să cumpărăm românește este unul dintre lucrurile simple pe care orice român le poate face să sprijine economia națională.
Potrivit lui Sebastian Burduja, celălalt mare producător auto din România, Dacia, are comenzi și produce la capacitate maximă, peste 1.300 de vehicule pe zi, iar la zona de cercertare- inovare nu au oprit niciun moment motorul.
Secretarul de stat a precizat că pe zona de producție sunt și granturi anunțate ieri, pentru companiile mici și mijlocii, inclusiv sprijinirea retehnologizărilor, investițiilor în tehnologii verzi, a rețelei de încărcare pentru mașini electrice. „Încercăm să gândim și cu un pas înainte, inclusiv pentru industria automotive și să plasăm România în avangarda schimbărilor mondiale ca să fim în continuare extrem de competitivi pe acest segment care generează undeva la 14% din produsul intern brut”, a spus Burduja.