Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a declarat, în cadrul emisiunii GÂDNUL LVIE, că în şcoli se respectă regulile de protecţie sanitară mult mai riguros decât în alte locuri, iar România nu este pregătită pentru predarea online.
Părerile sunt împărțite. Unii susțin școala cu prezență fizică, printre care și eu, iar alții susțin predarea online. Susțin principiul conform căruia școlile trebuie să se închidă ultimele, dacă evoluția epidemiologică impune acest lucru. Am luat o serie de măsuri coerente. Știm bine deficiențele predării online, structurale, ce țin de predarea online în sine, deficiențe circumstanțiale, ce țin de acces dificil la tehnologie, la echipamente, la profesori formați pentru a preda online”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
„S-au acumulat foarte multe frustrări în societatea Românească și nu numai. Este un lucru la care ne-am fi putut aștepta, pentru că ne întâlnim cu situații fără precedent, situații care generează schimbări de la o zi la alta.
Ieri, spre exemplu, a fost anunțată în București depășirea ratei de infectare de 6 la mie și au existat declarații oficiale care spuneau că toate școlile se închid. Noi eram în plină desfășurare a simulării examenului de Bacalaureat, la care au participat 109.000 de elevi, deci peste 75%. Luni au participat 113.000 de elevi, iar astăzi au participat 106.000 de elevi. A fost o participare mult peste așteptările mele. Tot ieri am fost în situația în care am văzut că toată lumea vrea să închidă școlile, neanunțând alte măsuri complementare. Am reușit să convingem să nu închidem școlile înainte de a lua măsuri în alte locuri în care regulile de protecție sanitară se respectă mult mai puțin decât în școli.
Fiecare cunoaște sistemul de educație atât cât poate, dar toată lumea spune că abordăm o prioritate absolută sistemului de educație, fiind conștienți că țară își construiește viitorul prin educație. Am urmărit cu îngrijorare cum unele persoane care nu au o pregătire didactică, fiind normal să nu aiba toată lumea o astfel de pregătire, aduceau acuzații la adresa copiilor de vârstă mică, cum că „din cauza” faptului că vor să meargă la școală, copiii își pot îmbolnăvi părinții, bunicii. Aceste acuzații lasă sechele profunde asupra unei întregi generații. Sunt de evitat.”
„Ieri, atât hotărârea CNSU, cât și ordinul comun al ministrului educației și al ministrului sănătății, au înlocuit sintagma „școlile intră integral în online începând de la pragul de 6 infectări la mia de locuitori” cu „școlile intră integral în online odată cu intrarea integrală în carantină a localității”. În școli, regulile de protecție sanitară se respectă mult mai riguros decât în alte locuri
Un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației (ISE) arată progresul pe care l-au facut profesorii și elevii din perspectiva acumulării competențelor digitale.
Pe de altă parte, aș vrea să va dau exemplul unor alte sisteme de educație, care sunt considerate mai dezvoltate decât cel românesc, în care profesorii au refuzat să predea online pentru că nu au fost pregătiți în acest sens și nu li s-au pus la dispoziție echipamentele necesare. Este o apreciere la adresa profesorilor din România”, a mai spus el.
„În momentul de față, România nu este pregătită pentru predarea online. Dincolo de faptul că au acumulat competențe digitale, că elevii au răspuns foarte bine, că statul a făcut eforturi pentru o bună activitate, sunt în continuare lipsuri. Sunt elevi care au acces deficitar la predarea online.
În plus, procesul didactic presupune să plecăm de la alcătuirea conținuturilor pentru predarea online, lucru care diferă foarte mult de predarea clasică, până la evaluare-examinare. În România sunt inexistente platformele dedicate pentru evaluare și examinare. Planul Național de Redresare și Reziliență ar fi o soluție, fiind alocate 780 milioane de euro pentru digitalizarea şcolilor”, a mai spus ministrul Educației.