GÂNDUL LIVE. Sorin Dumitrașcu, președintele Federației Sindicatelor ANP, despre modul în care sunt eliberați deținuții: Ion Turnagiu și Marius Csampar au fost deținuți-problemă! Sistemul de credite trebuie schimbat – VIDEO

Președintele Federației Sindicatelor ANP Sorin Dumitrașcu a explicat în cadrul emisiunii GÂNDUL LIVE procedura prin care deținuții pot fi eliberați condiționat, precizând că există un sistem „unde trebuie umblat”. De asemenea, acesta a precizat că Ion Turnagiu și Marius Csampar sunt considerați criminali cu omoruri multiple, nu criminali în serie. 

Sorin Dumitrescu a menționat cine face parte din comisia penitenciarului care trebuie să analizeze și să întocmească un raport al deținutului dacă acesta dorește liberarea condiționată.

„Raportul este eliberat de comisia, care este prezidată de magistratul delegat de la tribunalul din raza de competență în care se află penitenciarul, care își efectuează efectiv activitatea în penitenciar. Din această comisie mai fac parte directorul unității, cel adjunct, șef servicii… este o comisie destul de mare, aproximativ 9 persoane, în care sunt incluși și psihologi și asistenți sociali. Ca și procedură, se analizează activitatea deținutului, comportamentul…”, a explicat acesta la GÂNDUL LIVE.

METEO Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

05:00

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

De asemenea, președintele Federației Sindicatelor ANP, a punctat faptul că sistemul este unul deficitar, dar și faptul că „trebuie umblat” la el.

„Procedural sunt multe probleme de discutat, iar acest sistem de credite pe care îl criticăm de foarte mult timp. Este un loc unde trebuie umblat. Practic, deținuți care nu au fost cuminți, cineva spunea că nu au avut probleme, ba da, au fost deținuți-problemă. Problema este că acest sistem de credite duce cumva la eliminarea abaterilor pentru că dacă faci lucruri pozitive, de exemplu, ai participat la o întâlnire pe o anumită temă, primești un număr de credite, care te ajută să mai scazi din sancțiunile displinare. În acest fel ajungi, după ani de zile, să pari un deținut model, deși tu nu ai fost. Toți deținuții fac asta. Dar asta nu înseamnă că noi trebuie să le permitem genul ăsta de abordare. Noi știm asta. Noi știm că toți vor să pară că se conformează sau că s-au schimbat. Asta nu înseamnă că sistemul nostru trebuie să permită asta sau să favorizeze”, a mai explicat invitatul Emmei Zeicescu.

Cum ar trebui schimbat sistemul de evaluare al deținuților

„Ar trebui ca atunci când deținutul ajunge în fața comisiei să se poată vedea exact și ce abateri disciplinare are sau a avut, și ce comportament, și ce lucruri se știu despre el, pentru că sunt și alte informații care sunt disponibile, și să se judece toate aceste informații. În felul acesta să se asigure un echilibru între partea bună și ceea ce a făcut rău. Altfel riscăm să avem numai deținuți model care iată părăsesc penitenciarul, deși noi știm că situația nu este așa. Turnagiu a ieșit după 9 propuneri. Este o problemă la nivel de sistem care trebuie rezolvată. Acest sistem de credite care duce la eliberare în viteză a deținuților trebuie reconsiderat. Aici e o problemă care trebuie rezolvată. Sistemul de credite este aprobat printr-un act normativ care cu siguranță poate fi modificat și a și fost de câteva ori. Trebuie văzut ce nu a funcționat”, a punctat Sorin Dumitrașcu.

„Practica era ca aceștia să fie puși în libertate când sunt prea bătrâni ca să mai poată face rău”

„La genul ăsta de infracțiuni (n.r. crime), recidiva este de fiecare extrem de mare. Lucrul acesta îl știm și noi, îl știe și societatea. Pentru acest motiv nu de mult criminalii de genul ăsta, cei condamnați pe viață, primeau amânări mult mai mari, pentru că era clar și este clar pentru toți specialiștii că riscul de a recidiva este la fel de mare. Sunt oameni care nu pun preț pe viață, care nu pun preț pe societate, sunt oameni care și-au petrecut cea mai mare parte din viață într-un penitenciar. Astfel, șansele sunt foarte mici ca aceștia să se integreze și să funcționeze într-o societate ca oameni normali. Tocmai de aceea, nu de mult, practica era ca aceștia să fie puși în libertate când sunt prea bătrâni ca să mai poată face rău. Sună cinic ce spun, dar practica a demonstrat că asta funcționează, că nu se pot aplica același măsuri ca cele aplicabile celorlalți infractori”, a mai explicat specialistul.

„Sistemul trebuie regândit în așa fel încât să fie adapt în funcție de fiecare deținut pe care îl evaluează”

„A-i judeca cu aceeași unitatea de măsură este greșit. Dar asta se întâmplă acum pentru că deținuți cu un trecut extrem-extrem de violenți participă la foarte multe activități, li se creează această imagine de deținuți-model, deși nu sunt așa în realitate, în istoric se vede că au avut probleme. Plus că trebuie luată în calcul natura faptei pentru care sunt în penitenciar. Sistemul trebuie regândit în așa fel încât să fie adapt în funcție de fiecare deținut pe care îl evaluează. Pentru că una este să îi dai lui Borcea 4.000 de credite pentru că a lucrat 34 de zile într-o lună, pericolul social este relativ redus, chiar dacă nu este în ordine ca cineva să fenteze sistemul, și alta ca de acest sistem să profite unui criminal care pleacă mai repede acasă, este relativ tânăr și în putere și uite ce face.

Pe lângă acele credite, mai există și o chestiune legală care te obligă să îl analizezi pe deținut de nu știu câte ori pe an, la nu știu cât timp, deși tu știi clar că nu e un motiv s-o faci. De aceea el (n.r. Ion Turnagiu) a fost respins de 7 ori și propus de 2 ori iar a noua oară judecătorul a aprobat. Probabil vă întrebați: Nu și-a dat niciunul seama că e riscul foarte mare să recidiveze?. Ba da, toți și-au dat seama. Dar pentru că a revenit de 9 ori mai revenea a 10-a oară și a 10-a oară tot pleca acasă. Dar sistemul pune această presiune pe care nu ar trebui să o pună. Nu e vorba de spațiu. Faptul că în loc să ofere un termen de 5 ani până rediscută cererea, nu 6 luni, sistemul te obligă să rediscuți la 6 luni”, a explicat Sorin Dumitrașcu la GÂNDUL LIVE modul în care funcționează sistemul.

De asemenea, acesta a punctat și presiunea care a fost pusă de-a lungul timpului pe comsiile de liberare și pe judecători de către fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader.

„Și să nu uităm, am avut ministru de Justiție, lucrurile s-au mai schimbat, dar până recent lucrurile stăteau altfel, care certa comisiile de liberare condiționată, judecătorii, că nu dau drumul deținuților mai repede. Tudorel Toader era”, a reamint acesta.

Pedeapsa capitală în cazul marilor criminali – o soluție?

„Potrivit definiției, Ion turnagiu și Marius Csampar nu sunt criminali în serie, sunt criminali de crime multiple. Nu pot fi în favoarea pedepsei capitale. Eu consider că trebuie să iasă atunci când dă dovezi că s-a îndreptat, dacă dă dovezi că s-a îndreptat”, a precizat Sorin Dumitrașcu.

Cazurile lui Ion turnagiu și Marius Csampar: „Nu m-a mirat decizia magistratului!”

„Dacă timp de 30 de ani funcționează sistemul bine și nu păcălim și nu îl lăsăm pe deținut să ne păcălească în ultimii 2-3 ani cu acele credite, poți să consideri după 30 de ani că omul a dat dovezi temeinice că s-a schimbat. Nu ai 100% garanție, dar poți să consideri. Astăzi noi nu putem să considerăm asta pentru că lăsăm acel sistem de credite să ne păcălească. Nu mai explic de ce a fost construit în felul ăsta și cui ar fi trebuit să beneficieze, dar iată că mai abuzează și alții de el și ce nenorociri se întâmplă. Sunt metode prin care poți știi că cineva dă dovezi temeinice că s-a îndreptat. Numai că sistemul trebuie să funcționeze corect și să îți dea informația care să te ajute să iei o decizie corectă. Nu m-a mirat decizia magistratului în cele două cazuri (n.r. Ion Turnagiu și Marius Csampar). Pentru că s-a mai întâmplat recent. Acum câteva săptămâni m-a sunat un șef de tură ditnr-un penitenciar și mi-a zis: Domnule, vi se pare normal să fie eliberat ăsta? (n. r. Marius Csampar). Pentru că îl știa de jmult, îl știa ca un deținut problemă. Și i-am spus: Dacă sistemul asta face și noi încetăm să spunem de fiecare dată că sunt probleme… Noi facem asta. Noi n-am descoperit astăzi că sistemul de credite nu este funcțional. Noi ca sindicat, deși nu este treaba noastră. Dar administrația, Ministerul (n.r. al Justiției) trebuie să schimbe lucrurile. Și sper ca ministrul Predoiu asta va face. Pare hotărât să schimbe lucrurile”, a mai explicat specialistul.

Societatea reacționează doar când se întâmplă ceva groaznic

„Noi am făcut publice chestii care au rămas ignorate de către publicul larg și pentru sunt multe altele și pentru că este acest haos informațional. Dar din păcate nu reacționăm ca societate decât în situații de genul ăsta, când se întâmplă ceva groaznic, ceva oribil. Puteam s-o prevenim. Aveam 3-4-5 ani încare puteam s-o prevenim, da rnu am făcut-o că ne-am ocupat de altele”, a mai punctat președintele Federației Sindicatelor ANP Sorin Dumitrașcu la GÂNDUL LIVE.

„Reintegrarea socială depinde de partea de probațiune”

„Ar trebui să avem un sistem de probațiune puternic. M-am ocupat de asta și am pierdut 3-4-5 ani foarte utli. Avem vreo 500 de consilieri de probațiune, 600, nu foarte mulți, care se ocupă de peste 100.000 de dosare. Legislația de curând a inclus foștii deținuți printre activitățile probațiunile în sensul de a-i urmări, de averifica ce fac, de a-i susține în integrarea profesională. Aici trebuie lucrat foarte mult pentru că oricâte lucruri s-ar întâmpla în penitenciar, bune sau rele, reintegrarea socială depinde de partea de probațiune. La noi este încă o instituție tânără, deși funcționează de vreo 15 ani. Ar trebui ca cine să îi urmărească, să aibă legătura cu organele competente atunci când cei în cazuă încalcă iarăși legea sau sunt semne că vor încălca. Însă asta încă nu se întâmplă. Este nevoie și de mai mulți oameni pentru că, să fim cinstiți, 500 de consilieri de probațiune care gestionează peste 100.000 de cazuri nu vor putea să își facă treaba așa cum trebuie. Trebuie o abordare serioasă și dezvoltată instituția asta dacă vrem să avem acel suport pentru reintegrarea socială. Putem spera că Poliția va trece periodice la ei pe acasă, dar nu înseamnă nimic. A trecut, l-a văzut, a plecat”, a mai explicat specialistul.

Cazul lui Marius Csampar

„În fața legii despre un fost deținut și trebuie tratat ca un om liber aflat într-o perioadă de libertate condiționată. Trebuie să demonstreze că se comportă bine. Până acum asta a făcut. Asta e lumea. Oricând va fi un public pentru povești de genul ăsta. Penitenciarele vor rămâne tot timpul, vor fi una dintre constantele societății și pe viitor. Problema este, dincolo de faptul că există acest public pe care nu putem noi să îl gestionăm, ce facem noi ca societate să reîndreptăm noi lucrurile.

Deținuții ar trebui să demonstrezeze că sunt responsabili și să își câștige binele care li se întâmplă în penitenciar pentru că primesc 3 mese pe zi, au un acoperiș deasupra capului, au un pat personal chiar dacă sunt mai înghesuiți în acele camere. O altă chestie care a murit este acea industrie penitenciară pe care o aveam pe vremuri. Nu prea mai ai unde să îi pui să muncească, să își câștige banii ăștia. Iarăși o problemă de sistem, care trebuie rezolvată. Înainte aveam acele fabrici cu care făceam și export: de mobilă, de încălțăminte, de construcții metalice, tot felul. Încet-încet, haosul din țară a ajuns și în sistemul de penitenciar. Oamenii au dreptate. Până la urmă noi plătim pentru ei și este normal ca ei să suporte o parte din costurile detenției pentru că aceasta costă și nu sunt bani puțini”, a mai punctat acesta la GÂNDUL LIVE.