Specialist în comunicare, Dumitru Borțun a vorbit la GÂNDUL LIVE despre impactul și importanta pentru opinia publică a interviului acordat în premieră de Andreea Esca, luni seară, pentru PRO TV, în care a explicat emoțiile pe care le-a trăit din momentul în care a aflat că doi membri ai familiei sale s-au infectat cu coronavirus.
În urma analizării interviului, Dumitru Borțun a declarat că două elemente sunt extrem de importante: Andreea Esca a intenționat prin mărturisire, să repare „defecțiuni de gândire și de simțire a multora, interviul fiind un excelent antidot împotriva egocentrismului”, iar cel de-al doilea element a evidențiat „exceptionalismului” care caracterizează individul mediocru.
În final, a precizat că ”adevărata specificație morală a interviului este etica jurnalistului, prin care iți pui la dispoziție propria experiență pentru a contribui la responsabilizarea celor care te urmăresc”.
Dumitru Borțun a vorbit la Gândul Live despre una dintre cauzele pentru care oamenii ”cred în bazaconii, fiind slaba educație științifică și anlfabetismul funcțional”.
„Acest mesaj are impact asupra persoanelor care oricum sunt convinse și gândesc așa. Daniel David, marele psiholog cognitiv, spunea într-un interviu, că una dintre explicațiile faptului că mulți oamenii cred în bazaconii este slaba educație științifică și anlfabetismul funcțional.
Într-un domeniu necunoscut apare diferența dintre a ști și a nu știi. Dacă nu știu, sunt ignorant într-o anumită problema, stau și ascult, eventual îmi iau notițe. Dar în probleme în care toți cred că se pricep, apar probleme”, a explicat la Gândul Live, domnul Dumitru Borțun.
Cele două elemente din cadrul interviului susținut de Andreea Esca, sesizate de Dumitru Borțun sunt legate de gândirea tipologiei de personalitate narcisistă, vedetă Protv intenționând prin mărturisire, să repare aceaste ”defecțiuni de gândire și de simțire a multora, un excelent antidot împotriva egocentrismului”. Un alt element din cadrul interviului susținut de celebra stirista este evidențierea ”exceptionalismului” care caracterizează individul mediocru, potrivit specialistului in comunicare.
„Mie mi-au plăcut câteva accente atinse de doamna Andreea Esca în interviu. A încercat să repare câteva defecțiuni de gândire și de simțire a multora care încalcă regulile. În primul rând, a spus: «Niciodată nu am crezut că mi se întâmplă mie». Este un excelent antidot împotriva acelui egocentrism de care am mai vorbit, care se înalta deasupra altora, a legilor naturii, este un narcisim bolnăvicios să te iubești atât de mult. Este genul de trufie stupidă, este o mândrie prostească.
Apoi, a spus: «Putem lua acest virus oricând». Atrage atenția asupra acestui excepționalism a individului mediocru, needucat”.
Specialistul în comunicare a explicat faptul că interviul arată nu numai un gest jurnalistic, ci și un gest uman, Andreea Esca alegând să se vulnerabilizeze, ”pentru a contribui la responsabilizarea celor care o urmăresc, reprezentând adevărată specificație morală, o etică a jurnalistului”.
„Doamna Andreea Esca s-a vulnerabilizat prin acest interviu, spunând: «Regret că am lăsat garda jos când nu ar fi trebuit să o fac. Când faci o confesiune, te vulnerabilizezi în raport cu oamenii de bună credință, în raport cu oamenii care sunt contra, prin natură lor care abia așteaptă o țintă să o atace.
Știți care este adevărată specificație morală? Este o etică a jurnalistului. Îți pui la dispoziție propria experiență pentru a contribui la responsabilizarea celor care te urmăresc. O persoană publică este într-un fel a tuturor. când intrăm în spațiul public, trebuie să ne asumăm”.
Dumitru Borțun compară gestul jurnalistei cu cel al regizorului polonez care a pus la dispoziția publicului propria biografie și a tuturor actoriilor din cinematografia poloneză pentru a înțelege epoca după cel De-al Doilea Război Mondial
„Este un fel ”Totul de Vânzare”, când Andrzej Wajda pune la dispoziție propria biografie și a tuturor actoriilor din cinematografia poloneză, după moartea lui Zbigniew Cybulski. care a contribuit la înțelegerea acelei epoci după cel De-al Doilea Război Mondial. Asta este etică artistului, a jurnalistului, te vulnerabilizezi de dragul educației publicului”.
„Toți ne folosim unii de alții. A fi om înseamnă a fi zoon politikon (animal social ). Fiecare om are nevoie să își confirmă imaginea de sine și să fie recunoscut de alții. Când nu ai alte atuuri prin care să îți întărești imaginea de sine, îți dai cu părerea”, a concluzionat specialistul în comunicare, fiind întrebat de îndoiala multora în ceea ce privește veridicitatea informațiilor legate de existența coronavirusului.