GÂNDUL LIVE. Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR: Trăim într-o lume a răsfățului, dar nu ne mai punem întrebările care contează cu adevărat / Credem că suntem în ordine morală, dar acesta este semnul că nu suntem

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a spus, în cadrul emisiunii GÂNDUL LIVE, că „trăim într-o isterie, într-o nevroză sau o minciună cu multe capete. Nu ne mai interesează adevărul. Nu se mai aud întrebări legate de suferință, de rău, de moralitate, de familie”.

„Am devenit din ce în ce mai refractari la întrebări. Nu ne mai punem întrebări. Ne domină o lene de tip intelectual și moral. Această situație prin care trecem zi de zi a condus la implozie în școală. Sistemul de învățământ nu mai e bazat pe disciplină, pe respectul unor valori. S-a produs o schimbare de paradigmă, în primul rând culturală, apoi socială și spirituală. Această schimbare duce la un tip de atitudine care nu mai este dubitativă. Nu ne mai punem întrebări, avem certitudini. E lucrul cel mai îngrijorător”, a declarat Vasile Bănescu.

„Trăim într-o lume a răsfățului”

„Suntem puși în fața unor dificultăți de un infinit de ori mai mici față de ce au trăit bunicii, străbunicii noștri. Trăim într-o lume a răsfățului. Cu toate astea, gâfâim, ne lamentăm zilnic și nu ne mai punem întrebările care contează cu adevărat. Așa arată falsele certitudini, falsa siguranță de sine, apare această permanentă provocare: fii tu însuți inainte de a deveni cu adevărat cineva. Se ard niște etape, iar marea problemă este lipsa de educație și nu ne vom reveni. Mulți intelectuali încearcă să ne remonteze speranța … Da, dar speranța pentru poimâine trebuie să treacă prin mâine. Vedem că premisele acestei speranțe nu pot prinde rădăcini decât în zona educației. O societate fără elite e o societate care se va afla permanent în derivă.

De foarte multe ori suntem în eroare. Blaise Pascal, acest gigant al gândirii europene, matematician de geniu, om de o anvergură intelectuală cum puțin oameni au fost – constată că divertismentul este cel care ne atrage, în mod reflex ne seduce, pentru că nu vrem să rămânem cu noi înșine, nu vrem să ne privim în oglindă. Niciodată nu ne considerăm a fi noi înșine în eroare. Avem tentația maximalismului moral în ce îi privește pe ceilalți, adică cerem foarte mult de la alții și foarte puțin de la noi”, spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

„Încă ne scuzăm făcând trimitere la comunism”

„Există tentația de a da vina pe celălalt, de a ne scuza la nesfârșit. Încă ne scuzăm făcând trimitere la comunism, deși au trecut 30 de ani. Nu mai putem să dăm vina pe erorile catastrofale care s-au consumat atunci. Problema este că nu mai avem filtre de judecată, filtre valorice. Când crezi că ești în ordine moral este semnul cel mai intens că nu ești. Ideea este să nu alegem statul pe loc.

Suntem ființe ale intervalului. Acest interval moral ne dă libertatea de a evolua de la puțin la mai mult. Fundamentul moralei este trecerea de la bine la mai bine. Esența este desprinderea de rău, ieșirea de sub această greutate de tip imoral, care ne trage pe toți în jos, iar harul, ca mână întinsă a lui Dumnezeu, ne ridică. Ideea este să ne aliem cu forța ascensională, să aflăm cât mai multe lucrui care ne întremează, care ne fac bine. În general, ne lăsăm seduși de lucruri care ne moleșesc din punct de vedere moral”, mai spune el.

„Valorile trebuie să rămână stabile”

„Noi am ieșit din acest calm, nu mai există în societate. Trăim într-o isterie, într-o nevroză sau o minciună cu multe capete. Nu ne mai interesează adevărul. Nu se mai aud întrebări legate de suferință, de rău, de moralitate, de familie. Nu se mai vorbește. Trăim într-o societate numită lichidă. Din păcate, modernitatea noastră e considerată o disoliție, o lichefiere a valorilor tari (educație, familie, fidelitate față de valorile binelui).

Este unic să avem această viață. Avem șansa să trăim. Suntem ființe cu vocație dialogală, comunitară. Așa suntem pentru că, de fapt, creatorul nostru nu este o idee sau o forță, ci o comuniune de persoane. Astăzi este sărbătoarea Sfintei Treimi. Dumnezeu nu este altceva decât iubire, iar asta presupune relație și dialog. Deci, Dumnezeu este Treime”

Vasile Bănescu a vorbit și despre ego, precizând că este necesar să fim atenți la ceilalți, dar nu la un nivel de curiozitate feroce, ci la unul binevoitor. „Îi eliminăm pe ceilalți și rămânem mai singuri decât credem. În măsura în care ești prea plin de sine, celălalt nu mai are loc în tine. Idealul e ștergerea de sine, dar nu în sensul de anulare, ci ștergerea de sine orgolios în favoarea celulilalt. Aceasta cred că este varianta optimă: atenția asupra celuilalt, dar binevoitoare, nu la nivel de curiozitate feroce, ci la unul binevoitor. Iluzia că își ești tu însuți suficient este foarte perdantă”.

Evaluarea Națională 2021 începe marți, 22 iunie. Vasile Bănescu este de părere că „examenele au fost în viața ficăruia dintre noi niște răscruci. Toți am transpirat și ne-am temut de unele examene. Dar fără ele, deși sunt dificile (…) nu devenim cei care am ajuns să fim. Acest lucru nu se poate fără greu, fără dificultate sau un tip de ascultare, de supunere, de ștergere de sine, de nevoință.

Este o săptămână importantă. Le urez elevilor mult, mult succes, inspirație și incredere în ceea ce se presupune că au învățat. A fost un an teribil, un an de sacrificiu. Elevilor li s-a dat iluzia învățării prin calculator.

Lecția pandemiei este cea a fragilității, să nu ne mai iluzionăm că suntem invulnerabili, grija față de celălalt e o datorie inclusiv spirituală. Observ un lucru evident: nu ne lipsește înghesuiala. Ideea de a păstra un spațiu între tine și celălalt e ceva natural. Măcar să rămânem cu câteva lecții de viața din această perioadă atât de tulburătoare: să rămânem cu conștiința propriei fragilități, cu cea a esențialei nevoi de celălalt și lecțiile care țin de registrul aproape superficial al societății: să avem grijă să nu ne mai călcăm pe picioare, să mai cucerim un grad la capitolul de igienă, să avem grijă de lucruri elementare care să ne scoată de pe o listă a oamenilor care au ignorat prea mult anumite lucruri”, a precizat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.