Purtătorul de cuvânt al ALDE Varujan Vosganian a discutat la GÂNDUL LIVE despre măsurile economice și restricțiileaplicate de autorități, precum și de efectele devastatoare pe care le vor avea, potrivit acestuia. De asemenea, acesta a punctat faptul că nu crede în educația online, și în interacțiunea dintre profesor și elev.
„În județul Iași, cred că situația e valabilă peste, 80 de localități nu au niciun caz de COVID. De aceea, aceste 80 de localități trebuie să își înceapă anul școlar sub auspiciile normalități și de aceea cred că normalitatea ar trebui să fie învățământul normal pentru că cea mai mare parte din localitățile țării fie nu avut cazuri, fie au avut extrem de puține cazuri de contaminare, de aceea regula ar trebuie să fie normal, și doar excepția acolo unde într-adevăr sunt focare să fie online. Eu nu cred în educație online, eu cred între relația dintre profesor și elev, în atmosfera colegială. Nu cred în educația online. Cred că, în legătură cu purtatul măștii, s-au făcut și unele exagerări, sunt situații în care trebuie purtate. Nu îmi dau seama care este frecvența contaminărilor între tinerii sub 14 ani, așa cum văd cifrele, ea este extrem de slabă, deci pericolul contaminării între cei de sub 14 ani este redus, mai ales în localitățile în care nu au fost cazuri până acum. Deci cred că încă se poate discuta dacă copii poartă sau nu măști atunci când intră în sala de clasă”, a explicat purtătorul de cuvânt al ALDE.
„În primul rând, eu cred că restricțiile economice care au fost impuse în starea de urgență și continuate în stare de alertă au fost o greșeală. Cred că și acum închiderea teraselor după o anumită oră, închiderea restaurantelor, cu consecințe dramatice asupra hotelurilor, asupra traficului de pasageri, sunt măsuri excesive. Eu aș lăsa economia în pace cât se poate să ducă cursul firesc.
În al doilea rând, banii care vin de la Uniunea Europeană, cei 80 de miliarde de euro, o parte din ei au deja alte destinații, dar dacă vin abia în 2021 și abia atunci se stabilesc proiectele și condițiile de eligibilitate, ei nu vor putea fi utilizați mai devreme de sfârșitul lui 2022 – începutul lui 2023. Deci dacă vorbim de relansare, trebuie să vorbim de ce avem acum, cu banii de la buget, cu eventualele titluri de stat către populație sau cu alte sume atrase, fie că este vorba de actviele fondurilor de pensii, fie de sistemul bancar românesc. Cred că relansarea economică ar fi trebuit să pornească cu marile proiecte de infrastructură din România pentru că ele nu aveau nicio periculozitate, acolo oamenii oricum s-au distanțat între ei, acolo se pune problema restrângerii cererii pentru că la o șosea important e să o faci, nu să o vinzi. De aceea, eu aș fi lansat acest program al marii infrastructuri, mai ales că nu aveam nici restricții bugetare și puteam să le finanțăm”, a mai precizat acesta la GÂNDUL LIVE.
„Este un proiest în care, în ciuda faptului că se promit garanții de stat, băncile și-au păstrat criteriile severe de eligibilitate. Potrivit sistemului bancar românesc, în jur de 10.000 de companii mari și mici sunt bancabile, ceea ce înseamnă că restul de 600.000 de companii s-ar ridica la standardele aceste. Atunci când vorbim de toată economia, vorbim și despre acestea. Invest România a oferit creditare firmelor care oricum puteau să obțină creditare și nu înlesnesc o circulație de ansamblu a economiei. Acestui proiect ar trebui să i se adauge și alt eproiecte, inclusiv cele care țin de domenii care trebuie încurajate – de la prelucrarea produselor agricole autohtone și până la anumite categorii de servicii”, a mai punctat Varujan Vosganian.
„În anii 90 să zicem că a fost bine că am deschis ecfonomia către investițiile străine. Imaginați-vă doar că unewle bănci, cum era Banca Poștelor sau Banca Agricolă s-ar fi închis dacă dacă nu era capitalul strin. Numai că suntem într-o situație în care avem o economie conccavă, care are centrul de greutate înafara ei – siderurgia, industria de automobile, piața de asigurări, piața bancare, toate au o pondere a capitalului străin de peste 80%. Trebuie să știți că în Uniunea Europeană România este, din țările de mărime medie și mare, țara cu cea mai mare pondere a capitlului străin și a contribuției capitalului străin la valoare adăugată. De aceea, ca să avem stabilitate și ca să fim siguri că nu se întâmplă ca în 2088, când băncile străin au început să își ia banii de la sucursalele de aici, ar trebui să avem o economie autohtonă. O să vă dau un exemplu dureros, care s-a petrecut acum câteva zile – industraia laptelui din zona Dornelor s-a închis. Imaginați-vă ce se întâmplă cu producătorii de lapte din această zonă care trebuie să dea laptele drept hrană animalelor. De aceea cred eu că acest proiect care ține de indsutria autohtonă trebuie promovat. Protestam acum o lună-două pentru faptul că la Primăria Capitalei, de exemplu, s-au preferat mijloace de transport din străinătate în timp ce noi avem producție autohtonă.
Nu este vorba de naționalism aici. Este vorba de un proiect național. Din păcate, nu am reușit să avem niciun proiect național până astăzi, altele decât cele care ne-au fost oferite de aderarea la NATO și la Uniunea Europeană”, a mai explciat acesta la GÂNDUL LIVE.
„Mă întorc iarăși la Iași. Acolo, stundențimea este foarte numeroasă și mulți studenți lucrau și în această zonă care este paralizată. M-am întâlnit zilele trecute cu conducerea HoReCa și mi-a spus că în hoteluri abia 10% din capacitate este utilizată. Iar la mare, chiar dacă se spune că este buluceală, nu se ajunge la 50% capacitate. Când am vrut zilele trecute să merg cu avionul la Iași, am fost sfătuit să nu merg pentru că dată nu sunt 10 pasager, cursa nu zboară. Deci sunt domenii care sunt realemente paralizate din cauza unor măsuri care, după părerea mea, sunt excesive.
Când închizi un restaurant, în același timp nu poți să vinzi patiserie, băuturi etc. Este o întreagă industrie în lanț. Eu cred că trebuie să renunțăm la restricți în domeniul economic.
Trebuie să fim foarte atenți la ceea ce se întâmplă. Unii s-au lăsat înșelați de rezultatele tyrimestrului 1 pe care le-au luat otova, le-au combinat din ianuarie, februarie, prima și a doua jumătate a lunii martie. Dar un studiu al Băncii Naționale ne avertizează că trimestrul doi este un trimestru de contracție economică. România are numeroase obligații pe care trebuie să le achite pe viitor. Și către pensionari, și către copii, dezvolarea infrastructurilor. Restricțiile în plan economic trebuie să fie înlăturate și economia trebuie lăsată să meargă, altminteri suferințele cauzate de COVID vor fi mai mici decât suferințele cauzate de măsurile împotriva răspândirii COVID-ului”, a conchis invitatul Emmei Zeicescu.