PĂCĂTUIEȘTE CU GÂNDUL! Numai cărți, de la Cărtărescu la Caragiale

VINERI
18.30, Polirom: Elif Shafak, „Ucenicul arhitectului”. Prin câte-o fi trecut Elif Șafak de a ajuns Shafak nu știm, destul de clar e însă că turcii recuceresc Europa nu numai cu seriale ca Suleyman, ci și cu oameni ca Orhan Pamuk și, ei bine, doamna Shafak-Șafak. Cartea e despre, evident, ucenicul unui arhitect care se-ncurcă nu numai cu arhitectura, ci și cu fiica sultanului – sau pe dos, pentru ca mai departe lucrurile să se înâlcească foarte rău.

SÂMBĂTĂ
12.30, Humanitas: Jeni Acterian, „Jurnalul unei ființe greu de mulțumit”. Cartea s-a mai editat, dar nu se găsește pe nicăieri. Autoarea, care a trăit între 1916 și 1958, a fost un fel de hipsteiță a vremurilor ei, regizoare de teatru. Prin jurnal defilează Cioran, Nae Ionescu, Liviu Ciulei, povestiți cu finețe și vervă, la fel ca, sau mai ales, amorurile și propensiunile erotice ale scriitoarei. Vorbesc Dan C. Mihăilescu și Ioana Pârvulescu.

14.00, Humanitas: Mircea Cărtărescu, „Solenoid”. Nu e roman, nici tăcere, și nici poem, ci un fel de raport – sau cel puțin așa zice scriitorul. Întâmplări despre care Cărtărescu s-a obișnuit să tacă și, probabil, nici nouă nu ne-ar fi trecut prin cap să le povestim dacă ar fi fost ale noastre. Da, e cu autografe.

14.30, Litera: Hugh Johnson și Jancis Robinson, „Atlasul mondial al vinului”. Pe măsură ce noi, românii, am învățat că pe lumea asta există și altceva decât poșircă albă dulce, viticultura mondială s-a diversificat. Vinul, în general, este o poveste, fiindcă doi ani ai aceluiași soi de la același producător nu seamănă între ei și bucuria cea mare e descoperirea. Te poți ajuta în povestea asta cu un cărțoi, mai ales că o să-l prezinte Mircea Dinescu.

16.00, Polirom: Harper Lee, „Du-te și pune un străjer”. Dacă n-ai auzit de Harper Lee, ai auzit de „Să ucizi o pasăre cântătoare”, carte publicată în 1960. După ce s-a umplut instantaneu de premii și alte distincții, printre care un Pulitzer, autoarea a tăcut obstinat de atunci, pentru ca zilele astea să revină cu volumul tipărit acum și la noi, cel cu străjerul, numit în engleză „Go Set a Watchman”. E vorba de un manuscris preliminar la „Pasărea cântătoare”, dar dat fiind statutul de autor-cult al lui Lee, în jurul volumului s-a iscat o controversă, iar „Străjerul” e cea mai pre-comandată carte pe Amazon din ultimii ani.

18.00, Cartier: Florin Dumitrescu, „Tradiții la superofertă”. Nu e chef-ul acela cu barbă, din ce în ce mai gras, mai rău și mai lipsit de succes, ci omonimul lui, inventator al Sarmalelor Reci și om cu state vechi în publicitate. A lansat, printre altele, formule ca „Untdelemn de la Bunica – sărut mâna pentru masă” și în ultima vreme se uită la ce-a făcut el, dar și alții, cu ochiul critic al antropologului. Cu alte cuvinte, cartea e despre brandurile tradiționale, tradiționaliste sau, cum le numește autorul, „tradițio-branduri”.

18.30, Polirom: Salman Rushdie, „Doi ani, opt luni și douăzeci de nopți”. Omul cu „Versetele satanice” se ocupă în acest volum de istorie, dar nu ca atare, ci o vede ca pe un fel de bandă desenată. Un tip se trezește levitând, un copil miroase și identifică la prima vedere corupția și așa mai departe – și totul, fiindcă personajele de acest fel se trag din djinni, un fel de zâni muslumani a căror prezență e atestată și în Coran. La lansare va face levitație Florin Iaru.

DUMINICĂ
13.30, Humanitas: Mateiu Caragiale, „Craii de Curtea-Veche”. Textul se găsește gratis și pe Net, pe Wikisource, dar Humanitas se ocupă în ultima vreme (și) cu ediții somptuoase din clasici, ca dovadă felul cum arată „Craii”, ilustrați de Răzvan Luscov. Fă-o cadou sau, după ce-o cumperi, s-ar putea să vrei să o ții pentru tine, fiindcă proza lui Mateiu „ține” la oricâte recitiri, odată ce i-ai prins șpilul. Suntem curioși ce va spune Gabriel Liiceanu la aruncarea în public a Crailor.

14.00, Cartea Românească: Daniel Puia-Dumitrescu, „O istorie a Cenaclului de Luni”. Locul unde s-au născut optzeciștii – Cărtărescu, Iaru, Stratan, Coșovei, Lefter și alții – e reconstituit și povestit de autor nu numai din interviurile scriitorilor participanți, ci și din surse greu de scotocit, precum publicațiile literare ale vremii sau arhivele CNSAS. Genul de carte care, chiar dacă nu spune tot, deschide un drum. Și explică una-alta despre actualul peisaj cultural, în care numele enumerate sunt foarte vizibile, cu excepția regretatului Ion Stratan.

FĂRĂ DATĂ ȘI ORĂ
Vellant, Roland Barthes: „Mitologii”. Nu am găsit ziua și ora lansării, dar merită să o căutați, fiindcă e o serie de eseuri spumoase și superpertinente despre o serie întreagă de fenomene ale culturii populare. Scrisă în anii ’50, e genul de carte care stă-n picioare azi încă mai bine decât la lansare, lucru de care îți poți da seama dacă înlocuiești fotografiile de la Studio Harcourt cu imaginea de la știri a Andreei Esca, sportul numit catch cu fotbalul și Citroenul cu Dacia Logan. Partea a doua e mai teoretică, despre ceea ce poate însemna un mit în zilele pe care le trăim – și le-a trăit și Barthes. E genul de volum care-ți deschide ochii și te face să gândești mai departe cu mintea autorului.
http://www.vellant.ro/product/Mitologii,221038.aspx

Nemira, George R. R. Martin, „Cavalerul celor șapte regate”. Și asta s-ar putea să fie fără lansare, dar poanta e că e ceva mai mult decât „Game of Thrones”, în ideea că te-ai îndopat și cu cartea, și cu filmul. E vorba de trei nuvele ale faimosului GRRM, care se petrec în universul „Game of Thrones”, dar cu o sută de ani înainte de primele evenimente din aceasta. Spoiler: Targaryenii erau pe vremea aia la putere, nu-i așa că știați?

Iulian Comănescu