Ce a însemnat 2020 pentru piața europeană a cărții?

• Guvernele naționale au decis soarta piețelor de carte din Europa în timpul pandemiei: unde librăriile au fost deschise și statul s-a implicat, inclusiv prin achiziții, pierderile sectorului editorial au fost limitate
• România a înregistrat o scădere de 10%, în linie cu alte piețe din Europa Centrală și de Est
• Viitorul este destul de incert, pentru că numărul de titluri noi a scăzut, iar editorii s-au concentrat pe bestsellere

 Federația Editorilor Europeni a dat publicității recent un raport asupra efectelor pe care pandemia le-a avut asupra pieței de carte europene. Raportul, care este disponibil acum și în limba română, se bazează pe sondajele și studiile făcute pe piețele de carte din diverse țări europene.

Deși în raportul redactat după prima jumătate a anului 2020 (disponibil aici), din cauza perioadelor mai lungi sau mai scurte de carantină instituite în diferite țări (perioade în care librăriile fizice au fost închise, iar târgurile de carte au fost anulate), se preconizau pierderi de 15-25%, evaluarea pe întreg anul 2020 indică un rezultat mult mai bun în majoritatea țărilor: pierderea globală a sectorului de carte european s-a situat mai degrabă între 2% și 5%.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

România, în plutonul cu cele mai mari scăderi

Acest rezultat îmbucurător s-a datorat faptului că o dată cu relaxarea restricțiilor, oamenii s-au reîntors în librării ca să cumpere cărți, parțial și din solidaritate cu librăriile de proximitate. Experiența perioadelor de carantină i-a făcut, de asemenea, pe proprietarii de librării să-și consolideze prezența în online, fapt care a avut ca efect limitarea scăderilor estimate la mijlocul anului trecut.

O privire de ansamblu ne arată faptul că până la sfârșitul lunii octombrie, vânzările au scăzut „doar“ cu 4% față de 2019 în Franța și cu 6% în Letonia, în timp ce decalajul a fost aproape complet acoperit în Italia, printr-o intervenție consistentă a statului, care a achiziționat masiv pentru bibliotecile publice. Țările care au înregistrat rezultate bune în a doua jumătate a anului, precum Țările de Jos, Suedia, Norvegia și Finlanda, au rămas constante, în timp ce țări precum Portugalia (minus 17%), Ungaria (minus 20%) sau România (minus 10%) s-au găsit, la final de 2020, în grupul celor mai afectate piețe.

Sprijinul statului a fost esențial

În urma studiului s-au evidențiat trei categorii de jucători pe piața de carte, câștigătorii, cei care nu s-au putut adapta noii situații şi cei care au supraviețuit perioadei.

Experiențe diferite au arătat, de asemenea, că șansele sectorului de a se adapta la situație au fost sporite mult prin sprijinul adecvat și direcționat din partea autorităților publice. Faptul că li s-a permis librăriilor să rămână deschise sau au fost redeschise nu numai că a stimulat vânzările, dar inițiative specifice – cum ar fi achiziționarea masivă de cărți de către biblioteci din librăriile locale – au fost extrem de utile pentru întregul lanț valoric din țările care s-au confruntat cu dificultăți. Pe de altă parte, lipsa sprijinului și a înțelegerii din partea guvernelor nu a făcut decât să agraveze situația autorilor, editorilor și librarilor în țările cele mai afectate de criză.

Pirateria digitală a avut de câștigat

În Germania, librăriile clasice au avut pierderi de 8,7% (de aproape patru ori mai mult decât media comercianților cu amănuntul din sector), iar în Austria, vânzările acestora au scăzut cu 12,8% (de aproape trei ori mai mult decât media). Vânzările prin internet au atins 55-60% din totalul vânzărilor în Polonia; s-au dublat în Letonia, crescând de la 5% la 10%; au crescut cu 50% în Portugalia, ponderea lor mergând de la 8% la 12%. Acest lucru demonstrează faptul că, în general, țările cu o infrastructură de vânzări online mai slabă au avut mai mult de suferit.

Așa cum era de așteptat, vânzările de e-bookuri și audiobookuri au crescut în aproape toate țările participante la sondaj. De asemenea, și pirateria digitală a cunoscut, din păcate, o creștere îngrijorătoare.

Mai puține titluri noi, mai puțini autori noi

Există o mare incertitudine cu privire la potențialul tendințelor apărute în 2020 de a se perpetua și după sfârșitul crizei, precum și cu privire la efectele pe termen lung ale acestei situații. Cel mai îngrijorător este modul în care mai multe dintre aceste tendințe pot afecta negativ diversitatea culturală: au fost publicate mai puține titluri, a crescut concentrarea în comerțul cu amănuntul online, librăriile clasice au fost în majoritatea lor extrem de afectate, la fel ca editorii mai mici și autorii mai puțin cunoscuți.

Incertitudinea prelungită are și ea efecte negative: amenințarea carantinării anumitor regiuni este constantă, în unele cazuri librăriile se deschid și se închid la fiecare câteva săptămâni, măsurile de sprijin lipsesc uneori sau sunt greu de obținut, problemele de lichidități abundă și posibilitatea organizării de evenimente pare încă îndepărtată – mai multe târguri de carte au fost deja amânate sau anulate în 2021. Cu siguranță, sectorul are nevoie de tot sprijinul pe care autoritățile publice îl vor putea acorda; acest sprijin ar trebui să se aplice întregului lanț valoric, de la creatori la cititori (cu măsuri care să susțină și cererea, nu doar oferta), în numele protejării diversității sectorului și a diversității culturale în general.

Raportul publicat de Federația Editorilor Europeni poate fi consultat în întregime pe site-ul Asociației Editorilor din România.

Sursa: Asociația Editorilor din România