M.K.Lynn (n. 1996) este o scriitoare originară din Republica Moldova, ce locuiește în prezent în București. A publicat povestiri dark fantasy și SF în revistele EgoPhobia, POV21 și Colecția Science Fiction. În 2014 și 2015 a câștigat concursurile anuale de proză în cadrul revistei pentru copii și adolescenți NOI din Chișinău. În noiembrie 2019 a lansat romanul său de debut (încadrat în genurile dark urban fantasy și Young Adult) ”Pene, morminte și flori”, volum nominalizat pentru premiile ”Topul celor mai citite 10 cărți ale autorilor autohtoni, editate în anul 2019 – secțiunea Debut”, organizat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova și ”Cel mai bun debut SFFH în volum 2019”, organizat de Clubul Antares SFF.
Gândul: Maria, îți mulțumim pentru prezență. Cititorilor noștri trebuie să le spunem și pseudonimul sub care scrii – M.K. Lynn. De unde acest nume și de ce ai ales varianta pseudonimului?
Maria Buboc: Mulțumesc pentru această oportunitate. Am început să scriu prin 2007, când mi s-a părut că ar fi foarte pretențios să îmi semnez textele cu un pseudonim asemănător autorilor străini. M.K.Lynn vine de la prenumele meu complet – Maria Cătălina. De la bun început acest nume se asociază cu inspirația și bucuria pe care o simt atunci când mă apuc de o nouă poveste. Nu cred că aș putea semna cu numele meu real vreodată, nu cred că mă reprezintă în vreun fel în plan literar.
Gândul: Te remarci ca scriitor de gen fantasy. Cartea ta de debut spune multe despre viitorul în acest segment de carte. Cum a luat naștere povestea?
Maria Buboc: Primele încercări în a încropi această poveste au început în 2012, iar de atunci a fost rescrisă de nenumărate ori. Mi-am dezvoltat treptat lumea și stilul, am vrut să creez ceva original, care să nu se repete în alte romane sau filme de acest tip. Am luat conceptele genului fantasy și le-am dat complet peste cap. Când citești o carte tipic fantasy îți dorești să ai și tu puteri supranaturale, dar în cazul ”Penelor” am vrut să nu-ți dorești vreodată să simți suferința raselor așa-zis superioare.
Gândul: O carte nu se construiește ușor. Câtă documentare există în spatele scrierii și cât timp ți-a luat să o duci la finalizare?
Maria Buboc: Deși am fost mereu interesată de scris, am ales o specializare tehnică în plan educațional. Am fost la mate-info în liceu, iar acum sunt studentă la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia informației din cadrul Universității Politehnica București. Am avut mereu o gândire bazată pe logică, iar asta m-a ajutat mult când am început să structurez fire narative. De asemenea, mă fascinează fizica, am avut norocul să am cei mai pasionați profesori la această materie.
Am încercat să încorporez această pasiune în construcția lumii din ”Pene”, să folosesc ideile mai puțin înțelese de oamenii de știință ca să explic existența magiei. Dar documentarea mea nu s-a oprit doar la fizică – citatele de la începutul capitolelor, cu mici excepții, există doar în realitatea seriei, dar pentru scrierea lor a trebuit să caut o grămadă de izvoare istorice autentice. Spre exemplu, ați auzit vreodată cum sună egipteana veche? Tot vedem peste tot hieroglifele, se găsesc și în manualele școlare, dar recunosc că până să mă apuc de versiunea finală a primului volum din ”Pene” nu am fost niciodată curioasă să aflu așa ceva.
Pe lângă partea de cărți și internet, în vara de dinaintea lansării am vizitat Londra, orașul în care se petrece acțiunea din serie. Am urcat în The Shard, am mers pe jos prin centrul orașului, am luat metroul în care Klauss o întâlnește pe Ley și am vizitat stația Angel, atât de importantă pentru primul, cât și pentru al doilea volum. Această călătorie m-a ajutat să aduc corecturi noi în text, care să reflecte adevărata atmosferă a orașului pe care îl descriam, pentru că atmosfera nu poate fi redată doar din auzite sau printr-un ecran de calculator.
Gândul: Găsești realitatea sursă de inspirație sau te încrezi în imaginație?
Maria Buboc: E interesantă ideea de a lua realitatea și de a-i aduce un twist fantasy. Realitatea simplă e prea plictisitoare, ne macină mereu acel dor de supranatural, acel ”ce-ar fi dacă?”. În cazul meu, mă inspir din ceea ce mă înconjoară ca să creez ceva nou. Cred că în acest mod un text iese mult mai credibil.
Gândul: „Pene, morminte și flori” a fost și este apreciată de cititori. Crezi că preferințele publicului se îndreaptă mai mult spre fantasy acum decât spre alte genuri literare?
Maria Buboc: După cum am spus, omenirea și-a dorit mereu să creadă în supranatural, din cauza aceasta nu cred că genul fantasy va deveni vreodată demodat. Acum, cu ecranizările la orice pas, publicul este atras tot mai mult de imaginația autorilor, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că celelalte genuri sunt lăsate deoparte.
Gândul: Am aflat că romanul tău a fost nominalizat pentru Debutul anului 2019, în cadrul a două evenimente de carte. Cum ai primit vestea?
Maria Buboc: A fost o mare bucurie pentru mine. Mă bucură să aflu că cititorii care au dat o șansă unui text scris de un debutant la o editură mai mică l-au considerat demn de aceste nominalizări. Recunosc că am aflat despre aceste evenimente de carte datorită rețelelor de socializare, iar asta m-a încurajat și mai mult să lucrez la volumul doi.
Gândul: Crezi că piața de carte românească are nevoie de mai multe evenimente cu decernare de premii și disticții? Din prisma autorului, simți că un titlu de „Cel mai bun…” poate influența cititorii?
Maria Buboc: Avem destule evenimente literare în țară, dar puține dedicate genului fantasy. Ficțiune, poezie, chiar și SF, dar fantasy nu prea. Cred că ar fi util un astfel de eveniment dedicat literaturii fantasy autohtone, care ar avea rolul să prezinte cititorilor titluri noi, dar bune. Poate acest lucru ar îmbunătăți părerea cititorilor despre autorii români contemporani.
Gândul: Ce îți dorești mai departe în calitate de scriitor? Sau tinzi spre altă carieră?
Maria Buboc: Ca scriitor îmi doresc să ajung la cât mai mulți cititori cu volumele mele. Din păcate, nu cred că se poate câștiga atât de bine din scris cât să renunț la viitoarea profesie de inginer, așa că va trebui să combin cele două aspirații ale mele.
Gândul: Care a fost cel mai frumos mesaj pe care l-ai primit de la un cititor?
Maria Buboc: ”Cartea dumneavoastră m-a făcut să plâng, iar asta nu mi s-a mai întâmplat până acum”. Mi-a umflat egoul timp de o săptămână. Mission accomplished, cum s-ar spune.
Gândul: Ne-a făcut plăcere să stăm de vorbă. Îți dorim succes și sper ca data viitoare să te auzim din poziția de câștigător a multor premii.
Maria Buboc: Și mie mi-a făcut plăcere. Urmăresc de ceva vreme articolele de pe acest site și m-a bucurat mult să aflu că voi avea oportunitatea să împărtășesc cititorilor dumneavoastră mai multe lucruri despre mine și despre romanul meu de debut, ”Pene, morminte și flori”. O zi frumoasă și mult succes!