Interviu exclusiv despre piața de carte în pandemie. Geta Vodislav, Librăria Mihai Eminescu: „Discount-urile din on-line „omoară” încet și sigur librăriile fizice”

Librăria Mihai Eminescu, situată în centrul Bucureștiului, lângă Universitate, este una dintre cele mai vechi librării din oraș, cu o tradiție de peste 60 de ani. Cu o mare varietate de titluri în limba română disponibile în prezent pe piaţa de carte, librăria se adresează atât iubitorilor de cultură şi educaţie, cât şi specialiştilor din diferite alte domenii ale cunoașterii. De altfel, aceasta este cunoscută ca o librărie educațională și cele mai mari vânzări sunt înregistrate pentru manuale și cărți din toate specialitățile gimnaziale și universitare.

Geta Vodislav este directorul comercial al firmei care administrează de 20 de ani librăria, iar la o discuție cu dumneaei am aflat care este situația librăriilor fizice în această perioadă și care sunt cauzele pentru care viitorul lor se arată incert.

Gândul: Bună ziua! Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră!

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

Geta Vodislav:Bună ziua! Eu vă mulțumesc pentru invitație!

Gândul: Din poziția și funcția pe care o aveți, ce ne puteți spune despre situația librăriilor în momentul actual? Cum ați înfruntat perioada de pandemie și care au fost efectele asupra activității librăriei?

Geta Vodislav: Cred că toate librăriile, cu excepția celor care activează doar în online, s-au confruntat și se confruntă cu numeroase probleme de la începerea pandemiei. În cazul nostru, în perioada stării de urgență am fost nevoiți să închidem spațiul comercial și cea mai mare parte a librarilor și angajaților din administrativ au fost în șomaj tehnic. Ulterior ne-am reluat activitatea, dar vânzările au scăzut atât de mult încât am fost nevoiți să reducem programul librăriei și să activăm cu un timp parțial de lucru.

Gândul: Care era traficul de persoane înainte de impunerea stării de urgență?

Geta Vodislav: Dată fiind locația noastră, în centru orașului, în apropierea Universității București, aveam un trafic destul de bun, vizitatorii noștri fiind în special profesori, elevi și studenți. De aceea noi simțim acut lipsa activităților școlare.

Gândul: În materie de titluri noi ale autorilor români, la ce număr se ridicau în anii trecuți și ce preconizați pentru acest an?

Geta Vodislav: Nu știu să vă spun exact câte titluri ale autorilor români au apărut pe piața de carte în ultimii ani, dar a fost o tendință clară de creștere. Anul acesta, în mod sigur, nu se va mai înregistra creștere, va fi chiar o scădere a numărului de titluri noi, atât pentru autori români, cât și pentru cei străini. Editurile sunt mult mai precaute în lansarea de titluri noi, fiindcă e o perioada dificilă, plină de incertitudini privind evoluția vânzărilor de cărți , dar și a economiei în ansamblul ei. Multe edituri nu și-au reluat, încă, activitatea la parametri normali și sunt foarte atente la fiecare ban cheltuit, ca majoritatea agenților economici.

Gândul: Autorul român nu este pus întotdeauna într-o lumină favorabilă. Care să fie problema principală pentru care cititorii se îndreaptă mai degrabă spre raftul de cărți străine?

Geta Vodislav: Nu cred că autorul român este pus într-o lumină nefavorabilă doar pentru că este român. Am observat, însă, că apar multe critici din partea altor autori români din cauza competiției dintre ei pentru accesul la resurse financiare și la programele de editare.

De asemenea, am observat că autorilor străini li se face mai multă reclamă de către edituri, multe dintre reclame fiind preluate odată cu achiziționarea drepturilor de traducere și publicare.

Gândul: Am fost puși în situația să comandăm cărți online, de acasă, iar editurile și librăriile online au recurs la tot felul de metode de atragere a publicului, în special oferind reduceri substanțiale. Care este opinia dumneavoastră despre prețul cărților?

Geta Vodislav: Într-adevăr, ați atins un subiect critic pentru piața de carte din România. Din păcate nu există o reglementare cu privire la prețurile cărților, așa cum se întâmplă în alte țări. Adică, indiferent de calea de distribuție sau de locație ar trebui să nu se permită discount-uri mai mari de 5% sau maxim 10% din prețul de vânzare al cărții, stabilit de editură. Librăriile on-line au cheltuieli mult mai mici decât librăriile clasice, deci o marjă mai mare de profit și își permit să facă discount-uri substanțiale, uneori de 40% sau 50% față de prețul de raft. Multe site-uri fac acest lucru doar pentru a-și crește traficul sau pentru a atrage investiții financiare.

Editurile, la rândul lor, și-au făcut, în marea lor majoritate, propriile site-uri unde oferă cumpărătorilor discount-uri foarte mari comparativ cu prețurile de raft stabilite contractual cu librăriile.

Ca să nu mai vorbim că unele edituri trimit cărți în supermarket-uri sau benzinării (care negociază foarte dur prețurile) și ulterior le revând la prețuri mult mai mici decât librăriile. Aceste practici „omoară” încet și sigur librăriile.

 Gândul: Ce se întâmplă acum cu prețul de vânzare al cărților? Care este cel real și ce este adaos?

Geta Vodislav: Prețurile cărților au început să crească ușor după pandemie, când, de fapt ar fi trebuit să scadă, ca să ne menținem cât de cât fluxurile de vânzări. Trebuie să știți că prețurile cărților nu sunt stabilite de librării. Editura stabilește prețurile de vânzare la raft , iar librăria are anumite comisioane. Ar trebui, practic, să vindem , toți distribuitorii, la aceleași prețuri dar, din păcate, piața este mult distorsionată și nereglementată.

Gândul: Cât este câștig și cât este pierdere, atât pentru librărie, cât și pentru autor?

Geta Vodislav: Câștigurile pentru librării nu sunt mari, banii abia ajung pentru plata salariilor, utilităților, chiriilor, asigurărilor de marfă, mentenanțelor pentru harduri și soft-uri. Pentru viitor este însă incert dacă vom putea continua ca până acum. Trebuie să eficientizăm la maxim activitatea ca să rezistăm.

În privința autorilor, marea majoritate nu reușesc să-și acopere cheltuielile necesare publicării. Doar cei consacrați, cu vânzări mari, beneficiari de marketing din partea editurilor pot avea ceva câștiguri de pe urma cărților publicate.

Gândul: Un autor self-publishing poate pătrunde în librării? Care este procesul pe care trebuie să îl urmeze și ce condiții se impun?

Geta Vodislav: Este greu pentru un self-publishing să pătrundă în librării, în principal datorită legislației și birocrației. Apoi, librăriile nu vor să-și asume riscuri privind vinderea unor cărți care nu au trecut prin filtrul unui redactor editorial. Nu e vorba de vreo cenzură, doar că, din păcate, în ziua de azi ,oricine poate scrie ce vrea, despre cine vrea, fără să respecte regulile morale, fără să respecte regulile de gramatică.

Gândul: Ce genuri literare sunt la cea mai mare căutare?

Geta Vodislav: Au căutare multe genuri literare: istorie romanțată, science fiction, teatru, literatura pentru copii de autori clasici și contemporani.

Gândul: Ce viitor prevedeți pentru piața de carte românească?

Geta Vodislav: Cred că viitorul este al cărților vândute în librării virtuale, al audiobook-urilor și e-book-urilor, dar librăriile fizice vor mai supraviețui o perioadă de timp. Dacă ne adaptăm situației, dacă reușim să-i atragem pe oameni cu librării frumoase și primitoare, vom fi vizitați, în continuare , de cei care iubesc cartea pe suport de hârtie, de cei cărora le place să caute pe rafturi și să descopere minunile din paginile cărților.

Gândul: A fost o plăcere să discutăm azi cu dumneavoastră, iar informațiile sunt mai mult decât importante. Vă mulțumim încă o dată!

Geta Vodislav: Vă mulțumesc și eu!