Cel de-al zecelea volum de ficțiune al scriitorului Stelian Tănase – ”Neguțătorul de antichități” – a fost lansat vineri, 17 februarie 2022, la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), în Sufrageria Regală.
”Neguțătorul de antichități” – lansat de Editura Corint în parteneriat cu MANR – este un roman provocator care explorează lumea foarte puțin cunoscută, dar incitantă și plină de mistere, a colecționarilor și negustorilor de antichități.
Chiar în ziua în care a lansat cel de-al zecelea volum de ficțiune, Stelian Tănase a împlinit 71 de ani, iar la acest eveniment literar moderat de jurnalistul Ovidiu Șimonca au fost prezenți scriitori, oameni de cultură și jurnaliști, invitați speciali fiind Ana Antonescu, coordonatoarea colecției Corint Fiction, Oana Ionel – artist visual/curatoare – și scriitorii Bedros Horasangian și Cristian Teodorescu.
În centrul romanului este plasat un personaj balzacian, Candid Ițescu, un negustor de antichități care și-a agonisit colecția ca un avar, de-a lungul timpului, fie luând pe nimic obiecte de artă de la cei care fugeau în străinătate în vremea comunismului, fie de la nomenclaturiștii care, după 1989, scăpau de averi ca să aibă din ce trăi, cel puțin în anii 1990.
Candid Ițescu se transformă, treptat, într-un personaj caricatural, care își dorește să doneze statului colecția la sfârșitul vieții, numai că este împiedicat de proprii copii, care ar fi astfel dezmoșteniți.
Aceștia îi plătesc pe un medic și un avocat pentru a-l declara pe tatăl lor nebun. Într-un final, negustorul Candid Ițescu moare, iar și agoniseala de o viață îi este risipită la licitații.
”Ca să scriu această poveste, m-am făcut anticar. În ultimii ani, m-am mișcat printre obiecte de preț ca un adevărat negustor. Dar acest roman nu este nici autobiografic, nici documentar. Este o ficțiune pe care o purtam de mulți ani în gând, dar care refuza să se nască. Așa că am vizitat galerii, am fost la licitații, am participat la târguri, am mers în ateliere, dar mai ales am trăit în mediul exclusivist al anticarilor. Am cunoscut sute de oameni, le-am ascultat poveștile, i-am înțeles. Lor le dedic această carte”, a mărturisit Stelian Tănase.
Cristian Sandache – Conferențiar universitar doctor – Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie at Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați – consideră că, dincolo de o ”documentație impresionantă”, Stelian Tănase se dovedește a fi ”vibrant și percutant”, iar rezultatele literare sunt remarcabile.
”M-a șocat uneori apetența sa pentru argoul pur. Mărturisesc că nu mi-l imaginam astfel, cu ani în urmă. Dar „gheara leului” este vizibilă și aici, iar rezultatele sunt remarcabile. Pe de altă parte- atunci când scrie o carte cu tematică istorică, Stelian Tănase nu-și abandonează uneltele scriitoricești.
Documentația impresionantă (este unul dintre cei mai buni cunoscători ai arhivelor noastre) este mereu potențată de această forță a prozei sale, care prinde cititorul de guler și-l obligă să nu mai lase lectura, până la final. Oamenii săi trăiesc, se agită, fiecare personalitate are povestea ei de viață sentimentală, amestecul de abjecție și romantism este dozat cu abilitatea unui alchimist. Autorul analizează totul cu o luciditate necruțătoare, care nu are însă nimic de-a face, nici cu rigiditatea, nici cu informațiile seci.
Vibrant, percutant, cu o unică poezie discretă a evidențierii fragilității ființei umane zdrobită ca o gânganie de o Istorie imperturbabilă, scrisul lui Stelian Tănase este aproape imposibil de trecut cu vederea”, conchide Cristian Sandache.
Stelian Tănase este scriitor, eseist, istoric, politolog, realizator de televiziune, profesor universitar. Absolvent al Facultății de Filosofie din București, a participat activ la evenimentele din decembrie 1989, devenind o personalitate de referință a societății civile românești.
A fost primul președinte al Grupului pentru Dialog Social, vicepreședinte al Partidului Alianța Civică, Președinte al Societății Române de Radio și Televiziune, fiind în prezent profesor la Facultatea de Științe Politice.
Opera lui Stelian Tănase cuprinde lucrări de ficțiune (literatură), texte de nonficțiune (științe politice, istorie, cercetarea arhivelor) și volume de memorialistică.
Ficțiune:
Luxul melancoliei (1982), Corpuri de iluminat (1990, roman interzis de cenzură în comunism), Playback (1995, roman interzis de cenzură în comunism), Maestro (2008), Dracul şi Mumia (2010), Skepsis (2012), Nocturnă cu vampir opus 1 (2017), Partida de vânătoare (2018), Marele incendiator. Cronica unui fapt divers (2019).
Nonficțiune:
Revoluţia ca eşec (1996), Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Alexandru Paleologu (1996), Anatomia mistifi-cării (1997), Elite şi societate. Gu-vernarea Gheorghiu-Dej, 1948–1965 (1998), LA vs. NY (1998), Racovski. Dosar secret (2000), Acasă se vorbeşte în şoaptă (2002), Clienţii lu’ Tanti Varvara. Istorii clandestine (2005), Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul Revoluţiei (2009), Cioran şi Securitatea (2010), Conversații cu Regele Mihai (2018), Sunt un copil al Războiului Rece (2020).
Citește și: