Scriitoarea Cristina Vremeș, despre romanul de debut: ,, Am dorit să surprind o lume și o perspectivă a umanului neglijate în literatură’’ (INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE)
Scriitoarea Cristina Vremeș, licențiată în filozofie și istoria artei la University College London și absolventa unui masterat în filozofie la University of Cambridge, Newnham College, a debutat în literatură cu romanul ,,Trilogia sexului rătăcitor’’, în anul 2019. A fost mediator cultural la Fondation Louis Vuitton/ Context Travel, Paris, asigurând vizite comentate ale colecțiilor permanente și ale expozițiilor temporare la Musée du Louvre, Musée d’Orsay, Château de Versailles, și custode la galeria Jeu de Paume din Paris.
Cristina Vremeș vorbește într-un interviu pentru cititorii Gândul.ro despre debutul său în literatură, precum și despre primul său roman, care a fost nominalizat la cea de-a II-a ediţiie a Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, categoria Debut DLITE Proză.
Cristina Vremeș, despre romanul de debut: ,, Am dorit să surprind o lume și o perspectivă a umanului neglijate în literatură’’
Gândul.ro: Pentru început, aș vrea să ne povestiți cum a luat naștere dorința de a scrie. De unde a izvorât această pasiune?
Cristina Vremeș: Este o întrebare bună, la care răspunsul este dificil, fiindcă nu a existat un moment anume sau o decizie clară. Am început să scriu înainte de a lua decizia de a scrie. După ce mi-am terminat studiile de filozofie și m-am confruntat cu „lumea reală”, unde mi-am găsit locul cu greu, o lume ce îmi părea plină de tribulații și insuficiențe respiratorii, scriitura s-a dezvăluit spontan. Ficțiunea și activitatea creativă au devenit esențiale rearticulării personale, reprezentând totodată continuarea unui proces pe care l-am descoperit în timpul masteratului, alături de Prof. Raymond Geuss, la Cambridge: acela de a-ți explora propriile idei/ propriul câmp semantic, undeva unde nu mai există bibliografie, tradiție, sau ceva deja făurit.
Gândul.ro: Aţi debutat în literatură cu romanul ,,Trilogia sexului rătăcitor’’, în anul 2019. Ce v-a inspirat să-l scrieți?
Cristina Vremeș: Felul în care încep un roman nu se leagă de o idee pre-stabilită sau o sursă de inspirație, pe care le transform mai apoi în secvențe, capitole etc. Corpul textului începe fără să fie anunțat, dintr-un prim impuls ce se poate ivi oricând și oriunde. În cazul Trilogiei, am început să scriu într-un metrou aglomerat din Paris. Am văzut scena de început foarte clar, apoi am continuat să scriu, lăsând paragrafele să se înlănțuie în mod firesc. Într-o etapă ulterioară, mi-am dat seama de diverse surse de inspirație, inconștiente sau necunoscute, pe care le-am reevaluat, de la Deleuze și animație japoneză (Belladonna of Sadness), la expoziții despre vrăjitoare și „Elogiul Nebuniei”.
Cristina Vremeș: ,,Senzația de apartenență la o comunitate dinamică este foarte plăcută”
Gândul.ro: Cum descrieți atmosfera evenimentului de lansare?
Cristina Vremeș: Cum a fost prima mea lansare, am fost foarte emoționată, și mi-ar fi greu să descriu cu distanță obiectivă felul în care s-a desfășurat. Au fost destul de mulți participanți, lucru la care nu mă așteptam, iar prezentările Andreei Răsuceanu și ale invitaților, Luminița Corneanu și Angelo Mitchievici, m-au impresionat. Intuiția mi-a spus că am suscitat curiozitate, fiind foarte „nouă” și complet necunoscută în această lume, prezentând un roman cu un titlu ce poate părea provocator.
Gândul.ro: Romanul a fost nominalizat la cea de-a II-a ediţiie a Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, categoria Debut DLITE Proză. Povestiți-ne despre această experiență.
Cristina Vremeș: A fost o experiență fantastică, nu doar fiindcă Trilogia a luat premiul pentru debut. Am cunoscut alte scriitoare, am descoperit și am înțeles mai bine lumea literară, din care, dintr-o dată, făceam parte. Senzația de apartenență la o comunitate dinamică este foarte plăcută. În prima parte a zilei, am prezentat cartea la Colegiu Național „Iulia Hașdeu”, unor adolescenți ce aveau vârsta la care eu m-am îndrăgostit de literatură, ceea ce a declanșat foarte multe amintiri (și bâlbâieli).
Gândul.ro: Este un roman care vorbește despre trei generații de femei, surprinse în momente de criză ale vieții lor. Ce ați vrut să surprindeți prin această carte?
Cristina Vremeș: Am dorit să surprind o lume și o perspectivă a umanului neglijate în literatură, a femeii construite dincolo de dezirabilitate și celule sociale tradiționale, femeia-erou ce explorează lumea diferit, și care se situează într-un fel de periferie socio-politică, tocmai datorită abordării sale neașteptate. Am aspirat la conturarea unui Ulise, dar și, de ce nu, a unui subiect proustian introspectiv, la modul feminin, care navighează și descoperă lumea dintr-o dorință intrinsecă, în primul rând de auto-cunoaștere, ce înglobează și depășește, simultan, relațiile inter-umane. Genul de mod feminin ce își trăiește destinul cu pasiune și violență.
Cristina Vremeș: ,,Chiar și atunci când impresiile sunt negative, conțin ceva pasionant, ce mă inspiră”
Gândul.ro: Titlul are un rol foarte important în impactul unei cărți. Cum ați ajuns la forma aceasta finală – ,,Trilogia sexului rătăcitor’’?
Cristina Vremeș: Primul titlu a fost „Anamorfoza nebuniei”, însă era prea tehnic, și conținea un cuvânt „neprietenos”, pretențios. Apoi l-am numit „iele”, însă nu capta rezonanța narativă din carte. „Sexul rătăcitor” este o aluzie (dar nu neapărat) la titlu unei cărți esențiale în istoria emancipării femei, „Al doilea sex”, de Simone de Beauvoir, fără ca romanul să se angajeze într-un discurs feminist. Lumea femeilor este surprinsă dintr-o perspectivă ce nu emite judecăți de valoare, de bine/rău, deși acestea pot apărea în construcția altor discursuri, ce iau cartea ca exemplu. Mă opresc aici, fiindcă este o discuție stufoasă, ce merită un cadru separat.
Gândul.ro: Care a fost cea mai mare provocare pe care ați întâmpinat-o în scrierea acestui roman?
Cristina Vremeș: Provocarea de ordin material nu a fost neglijabilă. Munceam în paralel la muzee și fundații de artă, apoi trebuia să găsesc energia, spațiul psihic, de a lucra la un proiect de care nu știa aproape nimeni, și de care mă îndoiam de multe ori. Voiam să duc romanul la bun sfârșit, însă o întrebare latentă stăruia câteodată: „La ce bun, până la urmă?” Apoi reciteam un pasaj din Virginia Woolf, care ne amintește că nimeni nu are absolută nevoie de literatură, nimeni nu îți va cere să scrii, este un act gratuit, nobil, și toate circumstanțele nefaste de pe lume te vor împiedica să o faci. Și atunci îmi aduceam aminte de ce act act pur gratuit, de joc de copii, îmi pare cu atât mai necesar, și o luam de la început.
Gândul.ro: Cum vă caracterizați stilul de a scrie?
Cristina Vremeș: Nu mă simt îndeajuns de matură ca scriitoare pentru a vorbi de un stil. În fiecare zi, chestionez „stilul” de dinainte.
Cristina Vremeș: ,,Mă adresez tuturor ce doresc să mă citească”
Gândul.ro: Cât de mult reprezintă pentru dumneavoastră relația cu cititorii?
Cristina Vremeș: Este cea mai mare satisfacție să descopăr pe bloguri, pagini personale sau în mesaje adresate direct, impresii despre Trilogie, și ce a suscitat în fiecare cititor. Cred că acolo există cartea cel mai mult, în aceste mărturisiri (cred eu) sincere, neprelucrate. Chiar și atunci când impresiile sunt negative, conțin ceva pasionant, ce mă inspiră.
Gândul.ro: Cum ați descrie publicul căruia vă adresați?
Cristina Vremeș: Nu am un public căruia mă adresez, nu aș putea să definesc dinainte genul de cititor pe care îl imaginez. Poate sună naiv, dar mă adresez tuturor ce doresc să mă citească.
Gândul.ro: La ce proiecte creative lucrați în perioada următoare?
Cristina Vremeș: Lucrez la două romane, concomitent, unul în engleză, altul în limba română. Deocamdată, prefer să nu împărtășesc detalii despre natura fiecăruia.
Gândul.ro: Un gând de final pentru cititorii noștri?
Cristina Vremeș: Vă scriu dintr-un Paris în carantină, și doresc cititorilor să nu ajungă, din nou, în aceeași situație. Dar, dacă acest lucru se va întâmpla, căutați frumusețea, prin plimbări, cărți, meditație, pasiuni, în aceste momente delicate.