Emil-Laurențiu Drăgoi s-a născut în București, a copilărit în Dâmbovița, iar acum locuiește în Brașov. Este președintele unui club sportiv, antrenor de fitness & kickboxing, nutriționist. Este căsătorit cu scriitoarea Elena Drăgoi și tatăl unui băiețel hiperactiv. Se declară un pasionat de drumeții, bicicletă și cinefil înrăit. Preferă cărțile istorice, polițiste, thriller, fantasy, horror, dar și anumite S.F.-uri.
Gândul.ro: Bine v-am găsit! Cine este, întâi de toate, omul Emil-Laurențiu Drăgoi? Cum și-a descoperit plăcerea scrisului?
Emil-Laurențiu Drăgoi: Vă salut și vă mulțumesc pentru această oportunitate. În primul rând sunt un om pătimaș, un familist convins. Cine mă cunoaște mai bine îmi zice că-s un foc viu. Sunt un optimist incurabil, dar în același timp sunt și foarte pragmatic. Nu mă pierd în detalii, nu-mi place să despic firu’ în patru, de cele mai multe ori văd lucrurile în alb și negru. De asta și cărțile mele sunt pe repede înainte, fără timpi morți. Orgolios până la Dumnezeu și înapoi, nu-mi place să bat în neștire la uși ce nu se deschid. Sunt un tip hotărât, evit polemica inutilă, dar dacă am ceva de zis, zic, tare clar și răspicat.
Prin generală am remarcat că sunt atras de această activitate, scrisul. Pe la școală compunerile îmi erau apreciate, iar prin pauze colegii mă tot puneau să le povestesc diverse filme sau cărți. În decursul anilor mi s-a zis constant că am har de povestitor. Prima tentativă de-a scrie ceva la modul mai serios a fost la 14 ani. Pe atunci încercam să scriu ceva în genul mușchetarilor lui Dumas, dar am abandonat la un moment dat această idee. Mai târziu am scris rime hip-hop, apoi diverse articole despre sport și tot așa.
Gândul.ro: Când ați debutat și cu ce carte? Care a fost reacția la vederea cărții publicate?
Emil-Laurențiu Drăgoi: Am debutat cu ,,Din fier și suflet” o carte cu, și despre sport, în 2019. O carte ușurică adresată în special începătorilor, a apărut chiar pe când sala de sport Gym 4 Life, de care mă ocup, a împlinit zece ani de activitate. Am lansat-o de Ziua Muncii, 1 mai. Atunci treceam printr-o perioadă foarte încărcată și nu prea am conștientizat ceea ce am realizat. Din păcate nu am avut timp nici măcar pentru o singură lansare. La un moment dat aveam programată o prezentare la un penitenciar, dar apoi a venit pandemia și a trebuit să o anulez. Sper totuși să-mi pot lua revanșa față de ea într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Gândul.ro: Dacă ați pășit în lumea literară cu o carte cu și despre sport, acest lucru nu înseamnă că este genul care vă reprezintă. Ați schimbat registrul prin scrierea unei cărți de ficțiune istorică. De unde această înclinație?
Emil-Laurențiu Drăgoi: Așa este. Schimbarea a venit ca ceva firesc. Eu am copilărit în Târgoviște, iar o mare parte a timpului liber îl petreceam în apropierea Curții Domnești și pe lângă Turnul Chindiei. O influență puternică au avut asupra mea și filmele istorice realizate în perioada comunismului. În special cele ale lui Sergiu Nicolaescu, dar și seria Haiducii. În anii 90 nu aveam prea multe opțiuni, când venea vorba de petrecerea timpului liber. Pe atunci erau ,,cool” cărțile de la bibliotecă, mersul la cinematograf, teatru, diverse spectacole ce se mai organizau pe la casele de cultură.
Gândul.ro: Ce idei dezvoltă cartea „Când spadele se frâng” și ce v-a inspirat să o scrieți? Cu ce evenimente se vor întâlni cititorii?
Emil-Laurențiu Drăgoi: Fiind un iubitor de istorie am căutat în permanență cărți ce aparțin acestui gen și am remarcat că de la an la an cărțile inspirate din al nostru trecut erau din ce în ce mai rare și prin urmare mai greu de găsit. Am dorit și să ofer o alternativă celor ce căutau altceva de citit. Prin felul meu mai direct de a fi am dorit, și încă doresc, să atrag tinerii către lectură, către istorie. Acțiunea acestei cărți începe odată cu urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mihai Viteazul și continuă încă două decenii după moartea marelui voievod. Sunt prezentate trei generații dintr-o familie de țărani valahi ce se zbat să-și păstreze o bucată de pământ, opunându-se din răsputeri boierilor, turcilor, tătarilor.
Gândul.ro: Cât timp a durat scrierea cărții? Câtă documentare are la bază o astfel de carte?
Emil-Laurențiu Drăgoi: Realmente la ea am lucrat în jur de doi ani. Am scris cele două volume în paralel, iar ca fapt divers prima oară am scris ultimul capitol de la volumul doi. Documentarea a fost făcută în decursul anilor, prin vizite pe la cetăți, muzee, etc. Mare parte din informație o știam deja, dar odată început lucrul la ea am făcut destul de multe vizite pe la bibliotecă, anticariate pentru o reîmprospătare a memoriei. Atunci când lucrez la o carte, pentru mine documentarea este probabil cea mai plăcută parte din acest întreg.
Gândul.ro: În toamna acestui an ați publicat și volumul doi al poveștii. Cum a fost primit de cititori?
Emil-Laurențiu Drăgoi: Pentru mine personal, surpriza a fost primul volum. Atunci nu aveam niciun reper în lumea literară și nu știam la ce să mă aștept. Inițial am încercat să scriu o poveste simpluță pe care să i-o pot citi băiatului meu când va mai crește. După ce a citit prima variantă a manuscrisului, soția a tot insistat să o public, ea fiind o mare fană a valahilor mei. Apoi după publicare am primit multe mesaje de felicitare de la oameni pe care nu-i cunoșteam, cu care nu interacționasem niciodată și a fost ceva deosebit pentru mine. Când am făcut lansarea cărții, pe 24 ianuarie, la eveniment au venit și oameni din afara Brașovului, iar acest lucru m-a făcut să conștientizez cât de mult aveau nevoie românii și de cărți de acest gen. La al doilea volum deja cam știam la ce să mă aștept. Eu scriu cărți cu români, despre români, pentru români. Interesul cititorilor pentru ceea ce am creat însă, tot m-a emoționat la culme. Le mulțumesc și pe această cale pentru toată încrederea și susținerea lor.
Gândul.ro: „Blestemul corbilor” este o altă carte care a văzut lumina tiparului în plină pandemie. Ce ne puteți spune despre acțiunea ei?
Emil-Laurențiu Drăgoi: ,,Blestemul corbilor” este o carte cu un puternic impact emoțional. Din start vă zic că este o carte dură. Am scris cu mult drag la ea, dar m-a și încărcat emoțional foarte mult. Personajul central al cărții este un fost haiduc din ceata lui Iancu Jianu, care după mulți ani petrecuți la ocnă și haiducind prin pădurile Olteniei, se întoarce acasă, pe plaiurile dâmbovițene. Aici intră într-un conflict deschis cu noul moșier. Acțiunea romanului are loc în perioada fanariotă, iar apropierea revoluției lui Tudor Vladimirescu le oferă personajelor un fundal istoric cenușiu, încărcat de dramatism.
Gândul.ro: Cum s-au desfășurat lansările și prezentările de carte? Cum ați descrie atmosfera?
Emil-Laurențiu Drăgoi: ,,Când spadele se frâng” a avut parte de o lansare minunată la Centrul Cultural Reduta din Brașov, chiar de Ziua Micii Uniri, pe 24 Ianuarie 2020. Fiind prima mea întâlnire cu cititorii pot zice că am avut emoții foarte mari, dar în același timp am fost și foarte recunoscător celor ce și-au rupt din timpul lor și au făcut tot posibilul să-mi fie alături. Din păcate, cartea ,,Blestemul corbilor” a fost lansată în pandemie și la apariție nu am putut să o prezint și fizic, a trebuit să mă mulțumesc doar cu o lansare în on-line.
Aceste lansări însă nu au forța celor fizice. Aici oamenii vin, lasă un like, eventual și niște felicitări, apoi se întorc la ale lor. Într-o jumătate de oră majoritatea și uită de acel eveniment, de acea carte. La cele fizice este o cu totul altă trăire, totul este spontan, emoțiile sunt reale. Cititorii au posibilitatea să interacționeze cu autorul, răsfoiesc cărțile, se fac poze, se discută amical. Se leagă prietenii, iar amintirile sunt păstrate în suflet pentru tot restul vieții. Atmosfera de la aceste evenimente este ceva aparte și este ceva ce-mi lipsește enorm. Odată cu relaxarea restricțiilor, în septembrie, am reușit să fac o prezentare la Curtea Domnească din Târgoviște, chiar lângă Turnul Chindiei. Am mai avut o lansare a celor două romane de ficțiune istorică și la Biserica Fortificată din Hărman, unde de asemenea cititorii s-au arătat foarte interesați de acest gen de literatură.
Gândul.ro: Aveți deja în plan cărți noi? Ce gen veți aborda în continuare?
Emil-Laurențiu Drăgoi: Da, în momentul de față lucrez la alte două cărți. Una dintre ele prezintă poveste unui gangster din perioada Bucureștiului interbelic. Cea de-a doua este o carte de nuvele. Patru povești de ficțiune istorică plus una fantasy & horror. Prima poveste are în centrul acțiunii un tânăr războinic dac ce dezertează din armata regelui Decebal. A doua se concentrează pe o perioadă mai puțin cunoscută, anii 800 – 900. Cea de-a treia prezintă viața unei asasine, la 20 de ani după evenimentele din ,,Când spadele se frâng”. A patra este derivată din ,,Blestemul corbilor” și-l are ca personaj central pe cel numit ,,Taurul” și ni-l arată cum era el în tinerețe. Cea fantasy este un fel de bonus. Cei ce au citit-o deja au zis că-i destul de înfricoșătoare și ar merita să fie încadrată și la genul horror, acum rămâne de văzut și care va fi părerea cititorilor. Mie personal nu mi se pare chiar așa de speriat.
Gândul.ro: Vă mulțumim pentru timpul acordat. Ce mesaj aveți să transmiteți cititorilor?
Emil-Laurențiu Drăgoi: Și eu vă mulțumesc pentru interes, mă simt onorat! În afara gândurilor de bine, cititorilor le transmit îndemnul de a da o șansă, oricât de mică și autorilor români contemporani. Dacă nu găsesc din prima ceva pe gustul lor să nu-i abandoneze prea repede ci să mai încerce și alte cărți. Dacă totuși găsesc ceva pe gustul lor, atunci să nu ezite în a o recomanda și altor persoane, indiferent dacă-s pasionați de lectură sau nu. Doar așa putem îngroșa, în timp, rândurile celor ce-s pasionați de literatură.
Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.