INTERVIU INTEGRAL „Gândurile lui Cristoiu”. Theodor Paleologu: Îl provoc pe Iohannis la o dezbatere și în limba germană

Prezidențiabilul PMP, Theodor Paleologu, i-a lansat o invitație președintelui Iohannis pentru o dezbatere în limba germane.

„Dacă îl avantajează vorbim și în germană”, a declarat acesta, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu de joi seara.

Totodată candidatul la alegerile prezidențiale din partea Partidului Mișcarea Populară a discutat și despre lipsa de implicare în plan extern a actualui președinte.

„Să știți că Iohannis nu e mai activ pe plan internațional decât pe plan intern, e același om. Să nu credeți că el e altfel în germană decât în română. E la fel. La fel este și la Bruxelles sau în altă parte. Mă rog, eu mă bucur când îl văd în pozele de grup, că e mai înalt decât ceilalți, face plăcere, dar dincolo de asta nu-i un om activ în cadrul Uniunii Europene”, a afirmat Theodor Paleologu.

În ceea ce o privește pe Viorica Dăncilă, Theodor Paleologu a afirmat că aceasta nu e deloc împăciuitoare, ci e chiar conflictuală. „Uitați-vă la doamna Dăncilă, nu vrea să înțeleagă nimic, a propus-o pe Rovana Plumb, era evident că urma să fie un dezastru după aia a continuat cu Dan Nica, e incredibil, nimic nu învață doamna Dăncilă, nu vrea să audă nimic, nu ascultă nimic, e extraordinar de rigidă și nu e deloc neconflictuală, e, dimpotrivă, ultra conflictuală și încăpățânată și nimic nu vrea să audă”, a mai spus acesta.

Theodor Paleologu consideră că e nevoie de o reformă profundă a Constituției, deoarece există multe incoerențe. „Constituția are mai multe bube. E incoerentă mai exact. Ea a fost copiată după Constituția franceză, dar copiată cu greșeli. Și are probleme de logică, de logică constituțională. Eu îmi doresc, vreau, propun o reformă radicală a Constituției. Poate chiar ar fi cazul să nu vorbesc de o reformă, ci de o schimbare radicală de regim politic, de Constituție”.

Candidatul PMP la prezidențiale spune despre el că este „ un om de dreapta asumat” și că nu este membru de partid pentru că nu îi place „disciplina de partid” .

„PMP este un partid unionist ceea ce îmi place, dar nu sunt membru. Nu sunt membru nu că aș respinge în vreun fel apartenența asta, vă amintesc că am fost în 2014 în PMP, dar am plecat rapid că nu mi-a convenit. Și mai e un lucru, e vorba pur și simplu de ce haină ți se potrivește. Eu sunt un tip foarte independent, spun ce gândesc, nu-mi plac ședințele, mă obosesc ședințele, nu-mi place disciplina de partid, nu zic că nu e importantă, dar nu-mi place mie, așa sunt eu mai rebel”.

Redăm interviul integral cu Theodor Paleologu:

Monica Mihai: Bine v-am găsit la o ediție specială a emisiunii „Gândurile lui Cristoiu”, alături de mine și de domnul Cristoiu îl avem invitat pe candidatul PMP la prezidențiale domnul Theodor Paleologu.

Theodor Paleologu: Bună seara, mulțumesc pentru invitație.

Monica Mihai: Bine v-am găsit, domnul Paleologu, și bineînțeles analistul politic Ion Cristoiu, domnule Cristoiu, bine v-am găsit și în această seară la interviurile pe care le-am demarat cu cei care candidează pentru cea mai înaltă funcție în stat la alegerile prezidențiale. Domnule Paleologu, este o întrebare pe care o adresăm în această perioadă invitaților noștri, arzătoare, vorbim despre moțiunea de cenzură. Cum vă poziționați dumneavoastră și partidul pe care îl reprezentați la această moțiune de cenzură care înțelegem că se va vota săptămâna viitoare joi?

Paleologu: Eu sper din toată inima ca moțiunea să treacă

Theodor Paleologu: Păi cum să mă poziționez, eu sunt în afara Parlamentului, eu n-am ce să mă poziționez. Partidul Mișcarea Populară va vota moțiunea, a semnat moțiunea, acum să vedem dacă moțiunea va trece. Eu sper din toată inima să treacă această moțiune.

Ion Cristoiu: Bun. Știu, dar eu nu vreau să rămânem la dacă va trece. Trece.

Monica Mihai: Calculele arată că de data aceasta va trece.

Ion Cristoiu: Acum nu știu dacă să mă adresez candidatului sau analistului politic.

Theodor Paleologu: Nu, candidatului.

Paleologu: Iohannis are un bilanț mediocru. A lăsat instituția prezidențială aproape golită de conținut

Ion Cristoiu: Bun, candidat. Spuneți-mi dacă ați fi președinte care din formulele post-moțiune va…

Theodor Paleologu: Vreau să o iau puțin mai de dinainte. Eu cred că dacă aș fi fost în locul domnului Iohannis, nu aș fi ajuns în situația asta pentru că el a creat situația asta. El a manevrat atât de inteligent în primii doi ani, încât PSD a câștigat cu 46% în 2016, iar apoi a numit-o pe doamna Dăncilă făcându-și un plan că în felul ăsta îngroapă PSD-ul. Partea proastă e că îngroapă și țara odată cu PSD-ul și el a numit-o pe doamna Dăncilă. Repet, făcându-și un plan personal că în felul ăsta își asigură realegerea ca președinte. Deci trebuie spuse lucrurile astea dintru început, da, pentru că e vorba de bilanțul domnului Iohannis ca președinte. Un bilanț, după mine, foarte mediocru. Acum, ce-i de făcut de acum încolo, asta-i problema. Mai e un alt aspect, domnul președinte Iohannis a lăsat ca instituția prezidențială să fie aproape golită de conținut. A asistat pasiv la această degradare a funcției prezidențiale. Și acum e cam greu, dintr-o dată a început să citească Constituția și să își dea seama că are unele atribuții pe care nu le cunoștea până acum. Greu de spus ce să faci în continuare. Sunt mai multe variante, variante de guvern minoritar PNL, varianta unui prim-ministru fără afiliere partizană, sunt mai multe variante care se discută, dar ce o să fac eu o să vă spun după 25 noiembrie.

Ion Cristoiu: De ce toate calculele de până acum că domnul Klaus Iohannis nu ar fi favorizat de această moțiune de cenzură? De ce? E limpede că e de acord.

Theodor Paleologu: De acord cu ce?

Ion Cristoiu: Cu moțiunea asta de cenzură. Ce l-a apucat acuma, că putea să depună PNL-ul moțiune după alegeri? Ca să vrem să înțelegem.

Theodor Paleologu: Nu-mi dau seama, au fost alte moțiuni în trecut care mi-au dat impresia unei gesticulații, adică hai să ne facem că depunem moțiune de cenzură dar fără dorința reală de a înlocui guvernul Dăncilă. Acuma, mă rog, după toate calculele moțiunea ar trebui să treacă, dar să vedem, să nu ne trezim că absentează strategic unii parlamentari, sper să nu se întâmple lucrul ăsta, dar cine știe.

Monica Mihai: Este suficient un număr de patru voturi să nu existe și atunci moțiunea nu va trece pentru că este la firul ierbii 237 de voturi.

Theodor Paleologu: Exact, e foarte, foarte strâns într-adevăr.

Ion Cristoiu: Încă nu mi-am dat seama ce situație aveți dumneavoastră în raport cu PMP-ul. Adică sunteți, ca și Diaconu, independent sprijinit de..?

Theodor Paleologu: Stați puțin, independent … Eu sunt un om de dreapta, Partidul Mișcarea Populară face parte din Partidul Popular European, eu îmi asum această identitate doctrinară nu bag în buzunar, am fost și membru în partidul de dreapta francez UMP, Union for a Popular Movement, și Republican, partidul lui Sarkozy, am votat CDU în Germania, eu sunt de acolo, adică eu nu pretind că sunt un politician din ăsta post-ideologic. Nu.

Sunt un om de dreapta asumat, PMP are această identitate, plus e un partid unionist ceea ce îmi place, dar nu sunt membru. Nu sunt membru nu că aș respinge în vreun fel apartenența asta, vă amintesc că am fost în 2014 în PMP dar am plecat rapid că nu mi-a convenit. Și mai e un lucru, e vorba pur și simplu de ce haină ți se potrivește. Cred că noi suntem cam la fel, dumneavoastră ce purtați 25 sau 26 ceva genul ăsta, de ce, pentru că suntem oleacă mai rubiconzi. Alții de aceeași înălțime cu noi poartă 50 sau 52. Ce vreau să spun cu asta, că haina de om de partid nu mi se potrivește, prin structura mea, nu sunt un om de partid. Respect oamenii de partid, îmi place de exemplu foarte mult Eugen Tomac, m-am înțeles întotdeauna cu el. El e un om de partid, în sensul bun al cuvântului, nu disprețuiesc lucrul ăsta, dar eu nu sunt așa, eu sunt un tip foarte independent, spun ce gândesc, nu-mi plac ședințele, mă obosesc ședințele, nu-mi place disciplina de partid, nu zic că nu e importantă, dar nu-mi place mie, așa sunt eu mai rebel.

Monica Mihai: Spuneați dumneavoastră că vă plac chiar oamenii care sunt dați afară din partid pentru că asta înseamnă…

Theodor Paleologu: Eu am reușit lucrul ăsta, cine m-a depășit este Cristi Preda, da, a reușit să fie dat afară…

Monica Mihai: De două ori.

Theodor Paleologu: De două ori, deci scorul e 2 la 1 între noi doi. De altfel Cristi Preda chiar ține astăzi un curs la Casa Paleologu de introducere în știința politică, e un prieten pe care îl apreciez foarte mult.

Ion Cristoiu: Știm foarte puține lucruri despre… și eu sunt curios, așa, personal, ce e aia Casa Paleologu, ce e, o afacere?

Theodor Paleologu: Este o fundație, sunt antreprenor social cum se numește acum.

Ion Cristoiu: Ce e aia?

Theodor Paleologu: Dau burse.

Ion Cristoiu: Am înțeles din interior că chiar are profit.

Theodor Paleologu: Oh, categoric, foarte bine merge.

Ion Cristoiu: Păi povestiți-ne, dați-ne soluția și nouă.

Theodor Paleologu: Am avut în șapte ani aproape 6.000 de cursanți, cursanți unici, vă văd foarte mirat.

Ion Cristoiu: Păi nu, că îmi fac și eu una…

Theodor Paleologu: Și fac cursuri de toate, retorică, filosofie. Să știți că cu Platon și Aristotel, Kant, Hegel se câștigă foarte bine, există interes pentru așa ceva. Cursurile despre Homer, rup cu Homer și cu Platon și cu Plutarh.

Ion Cristoiu: Aveți o casă da?

Theodor Paleologu: Am o casă pe care a construit-o bunicul meu în 1931, din păcate nu este cea din strada Paleologu, care venise și Eminescu și Cantacuzino.

Ion Cristoiu: Nu vă critic pentru asta. Spuneți-ne ce aveți acolo, o sală de curs, povestiți-ne.

Theodor Paleologu: Da. E o casă măricică, cubistă, burgheză, din anii 30 și în salon fac cursuri.

Ion Cristoiu: Câți încap?

Theodor Paleologu: Încap 25, 26 uneori chiar 30, dacă stau ceva mai înghesuiți, în general avem cam douăzeci și ceva de cursanți. Astăzi sunt mulți, la Cristi Preda sunt 25 dacă nu mă înșel.

Ion Cristoiu: Ah, nu predați numai dumneavoastră.

Theodor Paleologu: Predau și alții. Acuma, în campanie, din păcate am predat foarte puțin, nu prea mai am timp, regret lucrul ăsta foarte mult. Acum o săptămână și ceva, am ținut un curs despre Homer, despre Iliada ca manual de leadership, și a fost foarte multă lume, au fost 70 de cursanți.

Ion Cristoiu: Și pentru ei care e afacerea?

Theodor Paleologu: Pentru cine?

Ion Cristoiu: Pentru cursanți?

Theodor Paleologu: Nu știu dacă ați prins în anii 90, la începutul anilor 90 era o publicitate pentru ciocolata Lindt. „Un moment de finesse dans un monde de brutes” – Un moment de finețe într-o lume de brute. E, e un moment de finețe, oamenii au nevoie…

Ion Cristoiu: Păi și cine sunt oamenii ăia, domnul Paleologu?

Theodor Paleologu: Cine sunt cursanții? Păi sunt oameni să spunem între 25 și 50 de ani, cei mai mulți, cam 85% au acest profil și sunt de toate. Avocați, procurori, judecători, medici, IT-iști, programatori, antreprenori, funcționari, am avut și un comisar de poliție, tot felul de lume foarte interesantă.

Ion Cristoiu: Și ei plătesc ca să vă audă pe dumneavoastră?

Theodor Paleologu: Și ei plătesc. Avem și elevi, elevilor și studenților le dăm burse și mai dau burse și pensionarilor, că țin foarte mult să avem și pensionari printre noi.

Ion Cristoiu: Ei plătesc să vă audă pe dumneavoastră să vă audă vorbind de Homer?

Theodor Paleologu: Da, exact.

Ion Cristoiu: Eu leșin, eu n-am auzit așa ceva.

Theodor Paleologu: Să știți că Homer rupe, rupe, nu așa.

Monica Mihai: Și cum se transpune Homer în viața de președinte?

Theodor Paleologu: Mă ajută, mă ajută, oh, ajută enorm de mult. Hai să-l luăm pe Agamemnon. De ce este Agamemnon un lider extraordinar? Pentru că și-a ales foarte bine consilierii, pe Nestor și pe Ulise, îi ascultă, când face o greșeală recunoaște și încearcă apoi să o repare, pentru mine Agamemnon este un conducător extraordinar pentru că are ceea ce numește Goleman în cartea lui despre leadership focus. Are un scop, e focusat asupra unui scop colectiv și face totul ca să atingă scopul respectiv.

Monica Mihai: Adică ce spuneți dumneavoastră este că vă veți înconjura de o echipă foarte bună.

Theodor Paleologu: O să mă înconjor numai de Nestori și Ulise.

Monica Mihai: Și aveți deja această echipă pregătită?

Theodor Paleologu: Am deja o listă consistentă, dar nu vreau să o fac publică până nu trec de 10 procente.

Paleologu: Voi face publică lista echipei mele după ce trec de 10%

Monica Mihai: Sunt membri de partid? Sunt din PMP?

Theodor Paleologu: Nu, nu. Niciunul nu e membru PMP. Dar să ne înțelegem, nu voi face publică această listă decât atunci când voi trece de 10% pentru că înainte e caraghios. Când ai 8%, nu te apuci să vinzi pielea ursului din pădure. Când mă apropii de intrarea în turul doi, voi face publică aproape toată lista, nu chiar toată lista pentru că sunt și diplomați și militari pe care nu-i pot anunța.

Ion Cristoiu: Că suntem la capitolul ăsta cu partidul, care este… Acest gen de candidatură este o premieră, e vorba de candidatură serioasă, ei au fost și înainte independenți din ăștia care voiau să apară la televizor. Care e raportul unui candidat ca dumneavoastră cu partidul?

Theodor Paleologu: Bun.

Monica Mihai: La ce vă obligă?

Theodor Paleologu: Pe mulți dintre ei îi cunosc de multă vreme. Sunt oameni cu care mă știu, în care am încredere.

Ion Cristoiu: În ce constă? E o mașinărie, monitorizați presa? Ca să putem să vă luăm în serios.

Theodor Paleologu: Da, sigur. Luați-mă în serios, vă rog foarte mult. Păi e totuși aparatul partidului, dar mai sunt și alții care sunt implicați în asta, sunt și… o echipă pentru design, pentru partea de campanie, ați văzut că am totuși niște afișe foarte reușite.

Ion Cristoiu: De câte ori ies din casă dau de Paleologu președinte și zic ia uite, mă, putea să scrie Cristoiu președinte.

Monica Mihai: Poate la alegerile viitoare.

Theodor Paleologu: Să vă spun ceva, în 2012 pe atunci stăteam pe strada Paleologu, prietena mea avea un apartament pe strada Paleologu, de altminteri un bloc clădit exact pe locul unde fusese casa noastră, grădina noastră înainte de anii 30 și mă uitam pe geam și am văzut un afiș, erau alegerile din 2012, cu mine. Deci, vă dați seama culmea narcisismului, stau pe strada Paleologu, mă uit pe fereastră și văd un afiș cu Paleologu.

Monica Mihai: Domnul Paleologu, scorul partidului PMP la ultimele alegeri a fost undeva de puțin peste 5%.

Theodor Paleologu: Nu, nu 5,9.

Paleologu: Alegerile prezidențiale sunt foarte diferite ca logică de alegerile parlamentare sau europarlamentare

Monica Mihai: 5,9. Cum veți depăși acest scor pentru că v-am ascultat declarațiile din ultimele săptămâni în care erați ferm convins că veți reuși să depășiți chiar 10% și să ajungeți în turul al doilea? De unde veți lua? Din care parte?

Theodor Paleologu: Pentru că alegerile prezidențiale sunt foarte diferite ca logică de alegerile parlamentare sau europarlamentare. Se votează un om. Un om, o viziune, de aia este Dan Barna atât de jos față de propriul lui partid și zic față de propriul lui partid, nu față de ansamblul USR-PLUS pentru că e vorba de un om și de viziunea lui și de experiența lui, de capacitatea lui de a convinge, de a articula un proiect de societate, asta contează în primul rând. Alegerile prezidențiale întotdeauna sunt cu surprize. Întotdeauna și nu numai în România. Amintiți-vă 2014, câți credeau că va câștiga Iohannis? În 2009 țin minte aproape tot corpul diplomatic era convinsă că va câștiga Geoană. În 2000 cine și-ar fi imaginat că urma să ne trezim cu turul doi Vadim-Iliescu, în 2017 în Franța, vă mărturisesc, eu până foarte târziu nu am crezut că va câștiga Macron. În Statele Unite cine își imagina că urma să câștige Trump și așa mai departe. Ce vreau să spun cu asta este că alegerile prezidențiale sunt întotdeauna cu surprize. Surprize mai mici sau mai mari sau foarte mari. Ei bine, eu am această convingere că voi crea o foarte mare surpriză pe 10 noiembrie și apoi pe 24 noiembrie.

Monica Mihai: Am luat proiectul pe care îl aveți dumneavoastră pentru România și mi-am notat câteva lucruri pe care aș vrea să vă întreb punctual. Aveți aici o recomandare, angajatul trebuie să fie liber să muncească oricât dorește. Ce înseamnă asta concret și aplicabil?

Theodor Paleologu: E vorba să nu fie limitări la dreptul de a muncii și de a avea o remunerație pe măsură.

Monica Mihai: Oricât dorește, adică să fie posibil să lucreze ore în plus?

Theodor Paleologu: Da. Să poată lucra ore în plus dacă dorește acest lucru. Mai mult de atât, eu consider că orele în plus, astea dorite de cel care lucrează, să nici nu fie taxate. Asta e o altă chestiune despre care putem vorbi în plus dacă vreți.

Paleologu: Constituția are mai multe bube. E nevoie de o reformă radicală a Constituției

Ion Cristoiu: Am văzut în tot… v-am citit interviurile și declarațiile și am văzut o preocupare a dumneavoastră pentru ipostaza de președinte al României post-decembristă. Haideți că chiar vreau să discut serios. Spuneți-mi, nu numai raportat la Klaus Iohannis, spuneți-mi cum vedeți dumneavoastră președintele României în post-decembrism? E bine precizat în Constituție? De aici să începem.

Theodor Paleologu: Da, vorbeam și înainte de emisiune, Constituția are mai multe bube. E incoerentă, mai exact. Ea a fost copiată după Constituția franceză, dar copiată cu greșeli. Și are probleme de logică, de logică constituțională. De exemplu, președintele lui poate dizolva Parlamentul din proprie inițiativă, e o procedură extrem de complicată și vedem acuma cât de grav e acest lucru. Procedura de suspendare a președintelui iarăși a produs în două rânduri o agitație fără rost. Apoi, președintele numește primul ministru, dar nu se poate descotorosi de el. Astea sunt incoerențe care trebuie corectate. Eu îmi doresc, vreau, propun o reformă radicală a Constituției. Poate chiar ar fi cazul să nu vorbesc de o reformă ci de o schimbare radicală de regim politic, de constituție. Acuma, legat de modul în care diferiții președinți, mă gândesc că la asta vă refereați, cum au umplut acest rol diferiții președinți. Pentru că într-adevăr Constituția lasă loc, nu zic de interpretare, dar de stiluri diferite de a umple această funcție. Și l-am avut pe Traian Băsescu care era foarte activ în exercitarea prerogativelor, Klaus Iohannis, tocmai, pasiv în ceea ce privește rolul lui, adică cred totuși că chiar și așa cum este Constituția asta, ea dă președintelui o serie de pârghii pe care le poate folosi. Unii le folosesc, alții nu le folosesc, deci… sper că am răspuns la întrebare. Dar schimbarea Constituției este absolut fundamentală pentru că dacă vom continua așa ne vom afunda din ce în ce mai mult în marasm. Mai mult de atâta suntem abonați la crize recurente, eu cred că e necesară o dezbatere despre Constituție, despre aceste schimbări fundamentale pe care le propun și, de ce nu, ar trebui să discutăm și despre republică și monarhie pentru nu am avut parte de această discuție.

Monica Mihai: Care ar trebui să fie discuția în această zonă?

Theodor Paleologu: Legată de, mă rog, ce s-a întâmplat în 47, dacă românii își doresc sau nu-și doresc o schimbare de regim din acest punct de vedere, măcar să știm pe bune unde stăm. Eu nu vreau să forțez lucrurile într-o direcție sau alta, dar cred că e necesară o discuție pe această temă pentru că nu am avut o discuție reală pe tema formei de guvernământ. Și e vorba de o discuție principială, nu de cutare sau cutare precedent.

Monica Mihai: Exact asta urma să fie întrebarea mea având în vedere că ultimul rege, regele Mihai I al României a murit, dacă ar fi vorba să aducem discuția de monarhie care ar fi linia de succesiune?

Theodor Paleologu: Nu, e o chestiune de principiu, nu de favorizare a unei persoane sau a alteia. E o chestiune de principiu și apoi, dacă există un acord, un consens asupra principiului, vedem mai departe ce anume putem face. Dar deja e mult prea departe, întâi cred că e necesară o discuție reală, onestă pe această temă, pe tema regimului politic pe care îl vrem. În ceea ce privește Constituția republicană, repet, cred că e nevoie de o schimbare fundamentală, asta e convingerea mea personală că avem nevoie de o schimbare, vorba lui Caragiale, pe ici pe colo, dar în puncte cu adevărat esențiale, extrem de importante pentru coerența regimului nostru politic.

Paleologu: Dăncilă e extraordinar de rigidă și nu e deloc neconflictuală, e, dimpotrivă, ultra conflictuală și încăpățânată și nimic nu vrea să audă

Ion Cristoiu: Domnule Paleologu, dați-mi voie să fac o observație. Problema președintelui a fost simplă până în 2003 când a apărut acest decalaj între mandatul președintelui și alegerile parlamentare. Domnul Traian Băsescu a încercat să rezolve această schizofrenie pentru că e clar că președintele fiind omul unui partid, dacă partidul ăla nu era la guvernare, celălalt partid principal, PSD sau PNL, era adversar. Am văzut, trebuie să remarc, dumneavoastră, dar nu ați adâncit, spuneți că până la urmă chiar și în condițiile în care un președinte precum Klaus Iohannis are un alt guvern ar putea președintele să negocieze anumite proiecte. Sunt de acord cu dumneavoastră, dar vreau să-mi adânciți asta. Adică de ce trebuie să fie tot timpul președintele țepos față de Guvern, deoarece Guvernul e al altui partid?

Theodor Paleologu: Acum mai e o problemă. Cu PSD în varianta Dragnea-Dăncilă e greu să negociezi ceva pentru că ei înșiși sunt extrem de sectari. E greu de discutat. Uitați-vă la doamna Dăncilă, nu vrea să înțeleagă nimic, a propus-o pe Rovana Plumb, era evident că urma să fie un dezastru după aia a continuat cu Dan Nica, e incredibil, nimic nu învață doamna Dăncilă, nu vrea să audă nimic, nu ascultă nimic, e extraordinar de rigidă și nu e deloc neconflictuală, e, dimpotrivă, ultra conflictuală și încăpățânată și nimic nu vrea să audă. Însă revenind la întrebarea domnului Cristoiu, da, sigur, e necesar un dialog pentru că, vă dau exemplul diplomației, știți că e o chestiune care îmi e foarte aproape, sunt ambasade importante unde nu avem ambasadori încă, în Canada nu avem ambasador, n-am avut ambasador la Bruxelles multă vreme, ani de zile n-am avut ambasador la Bruxelles, în Israel n-avem ambasador, în Mexic n-avem ambasador, în Vietnam n-avem ambasador. De ce? Pentru că sunt foarte căpățânoși și unul și altul or aici trebuie un minim dialog pentru că știți foarte bine și dumneavoastră că mai mult de două săptămâni nu e normal să lași o ambasadă fără ambasador. Este o lipsă de respect față de țara respectivă. Eu știu că asta poate nu pasionează masele, dar e foarte important modul în care se prezintă o țară în lume este foarte important, eu cred că este jobul principal al președintelui, să reprezinte România. Ce spune Constituția asta este, prima frază: Președintele reprezintă statul român. Este un lucru pe care îl poate face cu demnitate și cu eficiență dacă își propune acest lucru.

Paleologu: Președintele e bine să se situeze cu adevărat deasupra partidelor, așa cum spune Constituția

Monica Mihai: Cum ați gestiona dumneavoastră în scenariul în care ați câștiga alegerile prezidențiale, să presupunem că nu veți avea, adică sunt șanse foarte mici să existe un guvern PMP, va exista probabil un guvern PNL, USR, nu este exclus ca să fie și PSD la guvernare. Cum vă vedeți dumneavoastră relația dumneavoastră sau relația instituțională?

Theodor Paleologu: Eu cred că e un atu faptul că nu sunt șef de partid și că nu mă susține un partid mare pentru că nu cred că e bine pentru România să avem un președinte șef de partid, care e șef al statului și în același timp șef de partid în care statul și partidul oarecum se contopesc. Statul partid e ceva ce ar trebui să depășim pentru totdeauna. Președintele e bine să se situeze cu adevărat deasupra partidelor așa cum spune Constituția, să nu rămână o ficțiune ce scrie în Constituție. Evident că fiind cine sunt îmi doresc o coaliție largă de dreapta din care PMP-ul să facă parte, evident. Mai mult de atâta, în 2020 vor fi alegeri și îmi doresc ca partidele care susțin acțiunea președintelui să susțină o schimbare radicală a Constituției pentru că Constituția nu o poate schimba președintele prin simpla lui voință. Trebuie să aibă o majoritate parlamentară, trebuie ca guvernul o schimbare a Constituției. Deci, schimbarea Constituției, dacă voi fi ales pe 24 noiembrie, va fi o temă importantă pentru dezbaterea electorală din 2020.

Monica Mihai: Și ce se va întâmpla în ideea în care dumneavoastră promiteți asta acum ca președinte, veți ajunge președinte și vă veți trezi în situația în care nu veți putea face acest lucru pentru că nu veți avea majoritate parlamentară.

Theodor Paleologu: În 2019, evident, în decembrie 2019 când voi depune jurământul evident că nu va exista o majoritate în acest sens. Dacă proiectul meu eșuează, voi vedea ce fac atunci pentru că există și modelul de Gaulle care atunci când proiectul lui a eșuat, a plecat. Deci a plecat de două ori. Bun, să ne înțelegem, nu-mi doresc deloc o asemenea situație, eu cred că există o dorință foarte puternică în țara noastră de schimbare a Constituției pentru că foarte multă lume își dă seama că această Constituție produce crize în mod recurent și aceste crize sunt extrem de păguboase pentru societatea românească.

Ion Cristoiu: Am văzut în tot ce ați declarat până acum nu prea a fost abordată, dacă nu chiar deloc, două prerogative ale președintelui, cele de politică externă, foarte importante, și cele… președintele în raportul său cu sistemul instituțiilor de forță. Hai să începem cu partea externă că la asta vă pricepeți. Programul dumneavoastră de ce începe chiar cu națiunea? „Națiunea suferă de pe urma de încredere din România de azi în paralel cu neglijarea valorilor naționale și luarea în derâdere a crescut…” de ce ați pus prima propoziție sau… națiunea?

Theodor Paleologu: Păi nu vi se pare că e o valoare…

Ion Cristoiu: Nu știu, eu v-am întrebat. Că ar putea să vină anumiți intelectuali și să spună…

Theodor Paleologu: Că ce, că națiunea e depășită? Eu nu cred că națiunea este depășită, cred dimpotrivă că națiunea este cadrul pentru democrație, iertați-mă că citez acuma din nou autori, dar profesorul meu Pierre Manent, cel cu care mi-am făcut teza de doctorat a scris texte memorabile pe această temă, națiunea este o formă politică fără de care democrațiile europene nu sunt de conceput. E o carte tradusă, de altminteri, și în românește, Metamorfozele cetății, la Humanitas.

Ion Cristoiu: Ați urmărit în ultimul an, dacă nu chiar în ultimii doi ani, această dezbatere a poziției României în raport cu alianțele în care se află. Să luăm care este părerea dumneavoastră ca viitor președinte în legătură cu, că de asta vă spun, suntem prea slugarnici, suntem prea bățoși? Cum vedeți dumneavoastră relația cu Uniunea Europeană?

Theodor Paleologu: Relația cu Uniunea Europeană trebuie să fie una normală și cred că…

Paleologu: Iohannis nu e mai activ pe plan internațional decât pe plan intern, e același om. Să nu credeți că el e altfel în germană decât în română

Ion Cristoiu: A fost normală până acuma?

Theodor Paleologu: Să știți că Iohannis nu e mai activ pe plan internațional decât pe plan intern, e același om. Să nu credeți că el e altfel în germană decât în română. E la fel. La fel este și la Bruxelles sau în altă parte. Mă rog, eu mă bucur când îl văd în pozele de grup că e mai înalt decât ceilalți, face plăcere, dar dincolo de asta nu-i un om activ în cadrul Uniunii Europene. Mai e un lucru, Uniunea Europeană trece printr-o perioadă de criză foarte gravă, or președintele României strălucește prin absență totală în dezbaterile…

Ion Cristoiu: De fapt România.

Theodor Paleologu: Păi, prin președintele pe care îl avem noi suntem zero barat în tot ce ține de discuții despre destinul Uniunii Europene. Și, repet, e vorba de o criză gravă legată de imigrație legată de absența unei politici externe comune, lipsă de solidaritate în cadrul Uniunii Europene faptul că prea multe țări fac aranjamente individuale care slăbesc coeziunea Uniunii Europene, șomajul tinerilor, toate astea sunt probleme foarte grave, iar noi nu ne pronunțăm, nici măcar nu sunt prezente în dezbaterea publică românească, sunt foarte puțin prezente de parcă noi am trăi pe altă planetă. Or nu trăim pe altă planetă suntem în Uniunea Europeană și îmi doresc ca președintele României să fie implicat și voi fi implicat în aceste dezbateri europene.

Ion Cristoiu: Bun, dar relația noastră, a României, de la început, de la intrarea în UE cu Uniunea Europeană. Adică cum o vedeți dumneavoastră? Trebuie să obținem mai mult respect, mai multe drepturi, dimpotrivă…

Theodor Paleologu: Respectul îl câștigi când ești respectabil, când te respecți pe tine însuți. Din păcate guvernanți noștri au dat celorlalți nuielele cu care să fim bătuți. Când ai pe doamna Dăncilă prim-ministru, când îl ai pe Ponta prim-ministru sau pe Grindeanu sau pe cine o fi nu de situații penibile în care te afli. E vorba și de demnitatea celor care reprezintă statul român, dar demnitatea nu trebuie confundată cu cocoșismul. Foarte multă lume confundă demnitatea cu cocoșismul. Mai dăm o replică și înjurăm olandezi sau pe nemți sau pe franțuji sau pe cine o fi. Nu, e vorba de a câștiga respectul printr-o diplomație responsabilă și activă și România poate juca un rol important în Uniunea Europeană. Lucrul ăsta e posibil.

Monica Mihai: Cum ar trebui să se poziționeze România în acest conflict chiar și economic între Statele Unite și Uniunea Europeană?

Theodor Paleologu: Eu mă așteptam să mă întrebați și de chestiunea legată de armată, că și aia e o chestiune foarte importantă. Conflictul economic este foarte mult legat de administrația Trump.

Ion Cristoiu: Domnul Klaus Iohannis nu crede în acest conflict și încearcă să spună că e trecător tocmai pentru a nu avea o opțiune.

Theodor Paleologu: Ce spune? Că e trecător? Da, eu cred că e trecător, cred foarte mult în solidaritatea transatlantică. Avem nevoie de Statele Unite și Statele Unite nu vor pleca, nu or să ne lase baltă în viitor. Da, sunt declarații, sunt anumite frecușuri din păcate dar cred cu tărie că vor fi depășite. De altminteri, legat de problema armatei europene, consider că principalul nostru sprijin este NATO. Armata europeană nu trebuie gândită ca o alternativă la NATO sub nicio formă NATO este cadrul pentru asigurarea securității, a păcii și e pilonul principal al securității României. În schimb, consider că poate exista o foarte importantă colaborare în Uniunea Europeană pe planul industriei de armament pentru dacă adunăm bugetele pentru apărare ale țărilor din Uniunea Europeană ajungem la o cifră impresionantă de peste 200 de miliarde de euro, mult peste Federația Rusă de exemplu și cred că aici e mult loc de colaborare în interiorul Uniunii Europene și cred că România poate juca un rol pentru că avem și noi industria noastră de armament, deloc neglijabilă.

Paleologu: Legile după care funcționează serviciile de informații sunt foarte vechi, ele trebuie revizuite

Ion Cristoiu: Să revenim la cealaltă temă, serviciile. A fost o lungă discuție și continuă în legătură cu influența serviciilor secrete asupra… implicarea lor în politică. Credeți că se implică aceste servicii, că s-au implicat, că se implică? Există un pericol sau nu?

Theodor Paleologu: Clasa politică românească fiind cum e, adică foarte slabă, fiind un gol de fapt asta creează un fel de dorință a anumitor persoane din servicii de a mai repara din prostiile pe care le fac politicienii. Dar ce e mai important și asta cred că e fundamental să spunem, legile după care funcționează serviciile de informații sunt foarte vechi, ele trebuie revizuite, trebuie noi legi care reglementează funcționarea serviciilor de informații. Asta e o convingere foarte puternică pe care o am și pe de altă parte aș adăuga, din păcate controlul parlamentar asupra serviciilor este în momentul de față o ficțiune.

Ion Cristoiu: Am rămas surprins că despre dumneavoastră nu a început o campanie în presă de dezvăluiri negative. De ce?

Theodor Paleologu: Mă atacă constant prin asociere cu alții. În ceea ce mă privește personal, nu se poate spune nimic rău.

Monica Mihai: Și aici faceți referire la domnul Băsescu, presupun.

Theodor Paleologu: Da, mă atacă constant prin asociere, da. De altfel, atacurile au devenit foarte virulente în ultima vreme, pe măsură ce domnul Barna scade în sondaje și eu urc în mod inexorabil și sigur există o nervozitate în anturajul lui Dan Barna. În fiecare zi Andrei Caramitru are câte ceva despre mine, din ce în ce mai vehement și mai absurd. De unde trag concluzia că e mare derută în cercurile respective. N-am nimic de ascuns, n-am niciun schelet în niciun dulap.

Ion Cristoiu: N-ați vorbim nimic până acum sau poate că mă înșel sau poate e un subiect delicat despre soție.

Theodor Paleologu: Ce-i cu ea?

Ion Cristoiu: Nu știu, sunteți căsătorit?

Theodor Paleologu: Nu, sunt divorțat. M-am căsătorit la 20 de ani în Franța, soția mea era franțuzoaică și, din păcate, spre marele meu regret, ne-am despărțit în 2006, divorțul a fost dureros, a durat mult și s-a finalizat în 2013.