INTERVIU INTEGRAL „Gândurile lui Cristoiu”. Theodor Paleologu: Îl provoc pe Iohannis la o dezbatere și în limba germană

Ion Cristoiu: N-aveți niciun schelete, nimica să vă atace din perioada aia?

Theodor Paleologu: Nu m-ar mira să apară. În 2009 când eram ministru aveam ca secretar de stat pe cineva de la PSD, îl știți bine, pe Știreanu, răspândea despre mine știrea că aș fi homosexual, dacă nu avea altceva de făcut, decât să răspândească astfel de mizerii.

Ion Cristoiu: Mă rog, la ora actuală nu e…. V-ați mai văzut cu fosta soție? AM înțeles că a fost dureros.

Theodor Paleologu: Puțin.

Ion Cristoiu: Și acum aveți o tovarășă de viață?

Theodor Paleologu: Da, sigur. Exact tovarășă de viață, chiar ne amuză să comparăm cu Lenin și Krupskaia.

Ion Cristoiu: Da, mă rog, nu vrem să ajungem la… Bun, spuneți-mi…

Theodor Paleologu: Dar este o persoană care nu vrea să se vorbească despre ea, prefer să nu o bag în față.

Monica Mihai: Și dacă ieșiți președinte?

Theodor Paleologu: Nu-și dorește deloc…

Ion Cristoiu: Dacă o să intre în malaxor?

Theodor Paleologu: Va fi foarte supărată. Sigur, nu m-ar mira…

Ion Cristoiu: A fost de acord să candidați?

Theodor Paleologu: Până la urmă da.

Paleologu: Barna e la 10 procente sub scorul USR-PLUS

Monica Mihai: Spuneați de niște sondaje adineauri, ceea ce creează panică cifrele în tabăra domnului Barna. Spuneți-ne și nouă puțin despre aceste sondaje. Ce arată? Sunt sondaje cerute de partidul PMP? Sau…

Theodor Paleologu: Nu, nu, chiar și sondajul IMAS, ați văzut foarte bine, aproape opt procente, domnul Barna e la 10 procente sub scorul USR-PLUS, evident că e panică, normal. Dar vă spun drept, eu nici nu cred că un candidat la prezidențiale trebuie să comenteze prea mult sondaje. E bine să vă lăsăm pe dumneavoastră să comentați nu e treaba noastră. Treaba noastră să vorbim despre proiecte, despre idei să răspundem la întrebările dumneavoastră pe chestiuni de fond. Vreau să vă mai spun ceva și sunt convins că o să mă înțelegeți foarte bine și că o să fiți chiar de acord cu mine. În România există mereu tendința de a vorbi despre șanse de parcă politica ar fi un joc de noroc.

Monica Mihai: Și nu-i așa?

Theodor Paleologu: Nu. Mie mi se pare că e foarte periculos lucrul ăsta, de altfel vedem cu toții că în România e plin de săli de jocuri de noroc, da, mergeți pe Calea Moșilor, de exemplu, sunt una lângă alta. E, chestia asta se reflectă cumva în mentalitatea românească și în legătură cu politica. Oamenii vorbesc de politică de parcă ar fi păcănele sau de parcă ar fi ruletă sau ceva de genul ăsta. Câte șanse are cutare, ce șanse are nu știu cine, de fapt e să vorbim despre idei, despre soluții, despre lucruri de fond, nu despre evaluări, de șanse și de probabilități.

Ion Cristoiu: V-a afectat campania cazul Traian Băsescu?

Theodor Paleologu: Nu, îmi pare rău pentru el că trebuie să fie…

Ion Cristoiu: Nu, dacă v-a afectat nu…

Theodor Paleologu: Nu, nu. Mai e un lucru. Eu candidez în 2019, nu candidează Traian Băsescu, el a candidat în 2004 și în 2009 și eu nu sunt avocatul lui, e în stare să se apere singur dacă e cazul și rolul meu nu este să explic lucruri care s-au întâmplat acum 40 de ani. Rolul meu este să explic ce vreau eu să fac în următorii cinci ani.

Ion Cristoiu: Atunci vă întreb eu. Ați stat de vorbă cu Traian Băsescu despre acest caz vreodată? După ce au apărut dezvăluirile.

Theodor Paleologu: Nu am prea apucat să stau de vorbă cu dânsul pentru că el e foarte mult plecat la Bruxelles și nu ni se acoperă deloc programul. Ar putea să vi se pară anecdotic dar el e plecat de luni până joi sau… la Bruxelles, iar eu plec în weekend întotdeauna în teritoriu, uite, mâine plec la Cluj, mă duc la Baia Mare, la Ulmeni, adică nu stau toată săptămâna în București, e firesc să merg prin țară. Cu adevărat pe fond nu am stat niciodată de vorbă cu el pe această temă. Pentru că eu ce înțeleg prin a sta de vorbă cu adevărat. Să văd notele respective, până nu le văd nu pot să mă pronunț.

Ion Cristoiu: I-a afectat mandatul, imaginea mandatului, orice președinte…?

Theodor Paleologu: Întrebați-l pe el.

Ion Cristoiu: Dar dumneavoastră dacă ați fi fost președinte v-ar afecta mandatul o asemenea dezvăluire? Adică indiferent ce ați făcut?

Theodor Paleologu: Nu știu, adică trebuie văzut ce e în hârtiile respective.

Ion Cristoiu: Dezvăluirea publică nu vorbim de dosar.

Theodor Paleologu: Evident că nu are cum să fie bine, evident că este un tămbălău de care s-ar fi lipsit fără îndoială, oricine s-ar fi lipsit de așa ceva.

Ion Cristoiu: A fost o întâmplare credeți?

Theodor Paleologu: Nu știu. Eu nu prea sunt un om al scenariilor. E adevărat că e puțin ciudat că a apărut totul și că sentința a fost atât de rapidă, chiar imediat după ce mi-am depus eu candidatura la BEC, dar intra în speculații că nu e…

Monica Mihai: Au analizat o singură zi la Tribunal. Ce credibilitate mai are instituția în acest moment.

Theodor Paleologu: Ce instituție?

Paleologu: CNSAS nu are în ochii mei prea multă credibilitate de la început

Monica Mihai: Vorbim de CNSAS aceeași instituție care a dat adeverințele că nu a fost colaborator.

Theodor Paleologu: CNSAS nu are în ochii mei prea multă credibilitate și de la început. A început prost și vă amintesc că în 2000, cu trei zile înainte de alegerile din 2000, tatăl meu a fost victima unei decizii a CNSAS, dar nu atât decizia era problematică, cât lipsa de transparență. În mod normal trebuie să publici notele unui informator ca să știe lumea despre ce e vorba. Eu cred ceva și anume că ar trebui ca arhivele securității să devină publice, să deschidem o dată pentru totdeauna arhivele securității. Și nu e adevărat că sunt deschise. Nu-i deloc adevărat. Încercați să aflați ceva despre un ofițer de securitate, veți primi un refuz din partea CNSAS-ului de a vă da documentele. Mai exact, ei spun nu le avem. Întrebați la SRI. Mi se pare absolut imoral, scandalos, revoltător faptul că e vorba doar despre informatori și niciodată despre ofițerii de securitate. În plus de asta să nu uităm în fața cui răspundea securitatea și anume în fața partidului. După logica perversă și ticăloasă a acestui sistem Ion Iliescu e basma curată, adică tartorul este basma curată în timp ce eventuale victime care au fost deținuți politici sunt puși la stâlpul infamiei. Așa ceva este absolut inacceptabil. De asta vă spun că e foarte important să spargem buboiul trecutului comunist, să facem publice arhivele.

Ion Cristoiu: Atunci nu s-ar mai da certificate.

Theodor Paleologu: Certificatele astea ce valoare au? Ce valoare au aceste certificate de poliție, ne poliție politică și e absolut insuportabil ca din când în când să mai apară câte o filă într-un dosar. Ani de zile nu se spune nimic despre cineva și după aia pac …, mai apare câte o filă, mai găsește câte un cercetător pe acolo o filă și o publică la momentul potrivit. E toxic, e cianură, este otravă pentru viața publică din România. Iar eu când spun că trebuie să facem publice arhivele securității nu o fac într-un spirit de vendetă, dimpotrivă, avem nevoie să ne împăcăm cu propria noastră istorie și mai cred un lucru că nimeni nu este mai legitim și mai potrivit pentru această operă de împăcare decât un om care a crescut printre pușcăriași, printre deținuți politici. Eu am crescut într-o familie în care toți bărbații au trecut prin închisori, toți bărbații. Nu doar tatăl meu ci și bunicul meu și unchiul meu și tatăl mamei și unchii mamei, toți bărbații din familie au fost în închisoare. Eu am crescut printre foști deținuți politici și cred că sunt cel mai bine plasat pentru a reconcilia această națiune cu trecutul ei dureros.

Ion Cristoiu: Domnule Paleologu, zilele acestea a izbucnit un scandal în GDS. Sunteți membru GDS?

Theodor Paleologu: Nu, nu sunt membru GDS. Deși GDS-ul s-a născut la mine cameră. În 89, în 21 decembrie s-au adunat mai mulți intelectuali în strada Armenească 34 la noi acasă și reuniunea a avut loc în camera mea de la etaj, unde am acum biroul de ce, pentru că acolo nu erau telefoane și credeau ei că nu pot fi auziți. Da, și s-au adunat Stelian Tănase…

Ion Cristoiu: Și dumneavoastră de ce nu v-ați înscris în GDS?

Theodor Paleologu: Tatăl meu a fost membru fondator, sunt unii membri în GDS care nu mă suportă.

Monica Mihai: De ce?

Theodor Paleologu: Întrebații pe ei, nu știu, nici nu mă interesează foarte mult , am toată simpatia pentru alți membri GDS, dar sunt unii care din varii motive nu mă suportă.

Ion Cristoiu: Vă așteptați la scandalul ăsta?

Theodor Paleologu: Evident că da pentru că intelectualii sunt ființe foarte narcisiste și supărăcioase.

Ion Cristoiu: GDS-ul nu era, era totuși o unitate.

Theodor Paleologu: Mă rog, vă spun acum… e un epifenomen al vieții intelectuale românești, nu e foarte interesant. Supărările între intelectuali sunt…

Ion Cristoiu: NU credeți că este o împărțire între Iohanniști și USR-iști acolo?

Theodor Paleologu: Eu m-aș bucura să fie o împărțire între Paleologiști și Iohanniști sau Barniști. Acuma eu vă spun ceva, eu nu cred că USR-iștii din GDS votează Barna.

Monica Mihai: De ce ziceți asta?

Theodor Paleologu: Pentru că sunt oameni inteligenți, poate cu excepția câtorva care sunt și membri în USR, dar în mod normal își dau seama că Dan Barna nu are calificările necesare pentru a fi președintele României.

Ion Cristoiu: Am văzut peste tot, de ce îl criticați pe Dan Barna și nu pe Mircea Diaconu?

Monica Mihai: Mai mult decât oricare alt candidat.

Ion Cristoiu: Nu, vă întreb de ce?

Theodor Paleologu: Stați puțin, Mircea Diaconu este o glumă în postura de președinte al României, dacă ați urmărit interviurile lui e clar că nu știe, nu cunoaște chestiunile care țin de…

Ion Cristoiu: Păi și ce aveți cu Dan Barna, a zis domnișoara?

Theodor Paleologu: Cu el n-am nimic, dimpotrivă mi-e foarte simpatic. Dar la câte lături mi se aruncă în cap din anturajul lui e firesc să mai dau și eu câte replică din când în când. Nu cu aceeași virulență…

Monica Mihai: Deci nu este ceva personal?

Theodor Paleologu: Oh, câtuși de puțin, dimpotrivă, vă spun sincer este un om cu care îmi doresc să colaborez, fără îndoială. Nu am absolut nimic împotriva lui, l-aș vedea bine mersi ministru într-un guvern de largă coaliție.

Ion Cristoiu: Stați că asta e o știre.

Theodor Paleologu: Ce anume?

Ion Cristoiu: Sentimentul meu a fost citind că dumneavoastră atacați. Dumneavoastră spuneți că replicați, ei vă atacă?

Theodor Paleologu: Da. să știți că chiar mă amuz, ia să vedem ce mai scrie Andrei Caramitru despre mine și în fiecare zi sunt servicii, râd de mă prăpădesc, foarte comic, are foarte multă imaginație și în fiecare zi mai e câte ceva și eu mă distrez. Să știți că nu mă deprimă deloc aceste atacuri, dimpotrivă îmi fac plăcere și nu sunt mazochist, să ne înțelegem, mă amuză grozav și e un fel de desert. După dejun, la cafeluță, îmi iau eventualul coniac și mai văd ce-a mai scris Andrei Caramitru despre mine.

Ion Cristoiu: Vă dau o veste proastă, eu nu-l citesc pe Andrei Caramitru. Spuneți un lucru care v-a amuzat cel mai tare.

Monica Mihai: Din ce a scris dumnealui despre…

Theodor Paleologu: Păi astăzi a scris ceva că… a spus mare intelectual între ghilimele, că sunt isteric, că sunt instrumentul mafiei…

Ion Cristoiu: E o glumă.

Theodor Paleologu: Nu, nu, nu e foarte amuzant. Citiți, știu că aveți o mare curiozitate intelectuală. Avem asta în comun, o mare curiozitate intelectuală. Oamenii cu o mare curiozitate intelectuală sunt și puțin perverși pentru că te amuză genul ăsta de absurdități, îmi plac. Deci absurditățile lui Caramitru îmi plac foarte mult, mă amuză grozav și abia aștept, i-a să vedem ce-a mai spus.

Ion Cristoiu: Îl cunoaște-ți? E supărat pe dumneavoastră?

Theodor Paleologu: Nu, nu-l cunosc.

Ion Cristoiu: Dar de ce e așa de supărat el?

Theodor Paleologu: Pentru că Barna scade în sondaje, de ce să fie supărat?

Ion Cristoiu: Și de ce scade Barna în sondaje?

Theodor Paleologu: Pentru că nu e convingător.

Ion Cristoiu: Ca dumneavoastră.

Monica Mihai: Cum vi se pare că este această campanie?

Theodor Paleologu: Dar n-ați văzut în Statele Unite ce vizită comică e? Îl țineți minte pe Petre Țuțea cum spunea? Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. Păi doamna Dăncilă și domnul Barna s-au aflat în treabă în Statele Unite.

Monica Mihai: Ați tot declarat zilele acestea că dumneavoastră nu dispuneți de mijloacele pe care le au dânșii și că nu puteți să plecați în afara țării.

Theodor Paleologu: Dispun de alte mijloace care sunt mult mai importante într-o dezbatere prezidențială. N-am mijloace materiale, nu pot să merg cu elicopterul sau cu avionul prezidențial.

Ion Cristoiu: Și apropo, în ce constau deplasările dumneavoastră. Că la Iohannis le-am văzut, adună partidul și… La dumneavoastră care sunt?

Theodor Paleologu: Uite, mâine la Cluj o să am mai multe întrevederi, o să am o lansare de carte. Da, pentru c s-au împlinit 100 de ani de la nașterea tatălui meu în martie și Fundația Paleologu a început să republice operele lui Alexandru Paleologu.

Ion Cristoiu: Credeam că erau ale dumneavoastră. Credeam că le-ați scris acum.

Theodor Paleologu: Am și eu trei cărți dar eu dar eu știți… Nu, acum n-am timp să mă ocup, să mă adun cu toate textele într-un volum însă am republicat Bunul simț ca paradox, urmează Spiritul și litera, o carte absolut minunată, e prima carte a tatălui meu iar mâine lansăm Bunul simț ca paradox pe de altă parte trebuie să vă spun că titlul acestei cărți și conținutul acestei cărți, spiritul acestei cărți e un formidabil manifest electoral, Bunul simț, la restaurarea bunului simț în politica românească.

Monica Mihai: Că vorbim de bunul simț, cum vi se pare această campanie, pentru că eu împreună cu domnul Cristoiu am tot discutat că este destul de atipică pentru că parcă nici nu simțim că suntem în campanie electorală, nu există nici atacuri față de președinte așa cum poate ar fi firesc într-o campanie. Cum o simțiți dumneavoastră?

Theodor Paleologu: Știți cum. Când ești implicat într-o campanie nu mai vezi lucrurile așa cum vedeți dumneavoastră, eu de la dumneavoastră vreau să aud cum vi se pare campania asta. Eu sunt atât de absorbit în tot ce fac…

Ion Cristoiu: De regulă candidații se referă la lucrurile care se discută foarte mult. Dumneavoastră nu v-ați pronunțat în legătură cu cazul Caracal.

Theodor Paleologu: Cum să nu, am zis și eu câte ceva.

Ion Cristoiu: Spuneți acuma.

Theodor Paleologu: Ce să vă spun?

Ion Cristoiu: Păi eu vreau să vă știu părerea. Chiar, sunteți unul dintre candidații care nu a devenit…

Theodor Paleologu: Să vă spun ceva, am fost de câteva ori la România TV și vă dați seama că am vorbit și despre Caracal pentru că acolo este o temă permanentă.

Ion Cristoiu: Am înțeles.

Theodor Paleologu: Deci cum vă puteți imagina că aș fi trecut pe la România TV fără să vorbesc despre Caracal.

Paleologu, despre cazul Caracal: E prea multă incompetență, prea multă impostură la toate nivelurile, de la operatorul de la 112 până sus de tot

Ion Cristoiu: Am înțeles, aveți umor, dar acum vă întreb cu seriozitate, nu legat de România TV.

Theodor Paleologu: Cu seriozitate cred că această tragedie îngrozitoare arată unde duce incompetența generalizată la toate nivelurile și are legătură cu ce spun eu, aveți acolo scris „respect, educație, performanță”. Când spun performanță mă gândesc și la meritocrație. Eu cred că tema meritocrației este esențială în România actuală și va fi foarte importantă în anii următori. Pentru că e prea multă incompetență, prea multă impostură la toate nivelurile, de la operatorul de la 112 până sus de tot, până la nivel de prim-ministru, poate chiar de președinte, da? prea multă incompetență, prea multă impostură și asta duce la situații absolut incredibile.

Ion Cristoiu: Și cum s-a întâmplat promovarea acestei incompetențe?

Theodor Paleologu: Cred că partidele politice au jucat un rol nefast, foarte nefast promovând nulitățile, impostorii tolerând impostorii, tolerând impostura. Sunt instituții de învățământ, universitari care sunt bule de impostură. 75% dintre doctoratele de la Academia de Poliție…

Ion Cristoiu: Aveți doctoratul am înțeles, în Franța.

Theodor Paleologu: Da.

Ion Cristoiu: Cu ce? Mi-ați spus înainte de interviu dar am uitat.

Theodor Paleologu: Am susținut doctoratul în 2001 la Paris, la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, era Pierre Manent profesorul francez și era o cotutelă cu Universitatea din Munchen, iar tema doctoratului este noțiunea de teologie politică, o noțiune pe care a propus-o un gânditor german, Carl Schmitt, jurist și filosof politic, controversat într-adevăr, dar cred că această noțiune de teologie politică este o contribuție importantă.

Ion Cristoiu: De ce credeți că a apărut acest fenomen al plagiaturii?

Theodor Paleologu: Să vă povestesc ceva. În urmă cu mulți ani, în 2002, eram profesor la Berlin la European College of Liberal Arts unde mai târziu am și condus universitatea de vară, am fost profesor mai mulți ani acolo. Și am avut un plagiat, era un român, l-a prins unul dintre profesori și a ieșit un scandal îngrozitor, voiau să-l dea afară, mă rog. Și unul dintre colegii noștri, italian, important detaliul ăsta, a spus „înțeleg, it”s a culture issue” e o problemă culturală și din păcate în anii următori cazurile de plagiat au fost exclusiv din țări est-europene, România, Bulgaria, Ucraina, Belarus, ce mai aveam, Georgia și așa mai departe.

Ion Cristoiu: De ce?

Theodor Paleologu: E o problemă de mentalitate. E o problemă foarte serioasă de mentalitate și cazul cel mai surprinzător a fost o studentă strălucită din Belarus, strălucită realmente, formidabilă, eu am prins-o că a plagiat și știți cum am prins-o? Mi-am dat seama că erau în lucrarea ei pasaje mai slabe, pasajele mai slabe erau cele plagiate. E incredibil, nu?

Ion Cristoiu: Nu i-ați explicat de ce a vrut să plagieze dacă…

Theodor Paleologu: E o problemă culturală, e o problemă culturală pentru că… și mai are legătură…

Ion Cristoiu: E o obsesie să fii neapărat doctor?

Theodor Paleologu: Ah, bun, asta bașca la români.

Ion Cristoiu: De ce?

Theodor Paleologu: La români este obsesia asta. Fiecare, la politician, vrea să aibă și el un doctorat ca să se dea mare, ceea ce e o aberație totală pentru că atunci când ești implicat într-o activitate politică, administrativă n-ai cum să faci un doctorat. Doctoratul înseamnă cercetare, eu stăteam de dimineața până seara în bibliotecă. Eu am fost înscris la doctorat trei ani dar în realitatea mi-a luat cinci ani pentru că au fost încă doi ani înainte în care am tot pritocit tema mea și am pregătit-o. Deci practic aproape cinci ani de muncă constantă de dimineață până seara. După asta eram sleit de forțe, cum să faci un doctorat serios și în același timp să fii ministru sau secretar de stat și sunt situații comice. Au fost situații comice în trecut în care ministrul Justiției își făcea doctoratul cu primul-ministru.

Monica Mihai: Dumneavoastră aveți un CV impresionant, aveți…

Theodor Paleologu: Mă rog, pe partea academică.

Monica Mihai: Partea academică, voiam să vă întreb concret cum traducem tot ceea ce spuneți dumneavoastră, care în teorie sună minunat. Dar cum traducem concret de exemplu acest lucru: să stabilim meritocrația, să scăpăm de impostură, vorbim totuși, chiar dumneavoastră ați spus, de o mentalitate socială, de cultură. Cum vă propuneți concret să schimbați?

Theodor Paleologu: Mentalitățile se schimbă lent, ia timp, dar trebuie să începi că dacă nu începi nu avansezi. Iar legat de meritocrație e nevoie de concursuri pe bune și de concursuri gândite cu adevărat pentru scopul instituțiilor respective. Vă dau un exemplu că tot vorbeam de diplomație mai devreme, la concursul de intrare în Ministerul de Externe sunt teste grilă. Un test grilă nu-ți spune nimic despre capacitatea cuiva de a gândi cu mintea proprie, de a analiza, de a sintetiza, de a scrie ca lumea, or noi ce vrem de la un diplomat, vrem să fie în stare de aceste lucruri, să analizeze, să sintetizeze, să scrie, asta vrei de la un diplomat. Deci ce vreau să spun este că trebuie adaptate concursurile în toate domeniile, evident. Trebuie să fie concursuri relevante și pe bune pentru că știți foarte bine că în universitățile românești concursurile sunt în general simulacre, nu sunt concursuri reale, universitatea românească nu este cu adevărat deschisă către competiția internațională, sunt închise, sunt concursuri practic în care se autoreproduc anumite grupuri de universitari.

Paleologu: Trebuie redus numărul de funcționari. Aparatul de stat românesc este supradimensionat

Monica Mihai: Ați păstra numărul de funcționari publici sau ați reduce?

Theodor Paleologu: Bună întrebare, numărul de funcționari publici trebuie redus. Dar trebuie făcut într-un mod uman da, adică sunt maniere de a proceda, acuma nu înseamnă că dai afară dintr-o dată un număr mare de funcționari, dar poți să nu reînnoiești acele plecări la pensie. Se poate foarte bine face acest lucru. Dar trebuie redus numărul de funcționari. Nu, aparatul de stat românesc este supradimensionat, luați primăria București, comparați cu primăria Berlin și o să vedeți dintr-o dată că avem de trei ori mai mulți lucrători la primăria orașului București. Atenție, Bucureștiul nu e mia mare decât Berlinul, dimpotrivă, Berlinul e mai mare.

Monica Mihai: Ați făcut referire în proiectul dumneavoastră la 300 de membri în parlament, făceați referire de fapt la referendumul din 2009?

Theodor Paleologu: Da. Faptul că acest referendum a rămas literă moartă este o bătaie de joc absolut scandaloasă.

Ion Cristoiu: E și o problemă a Constituției care nu prevede ce se întâmplă la… Domnul Paleologu, nu întâmplător v-am întrebat despre cariera dumneavoastră academică. Vă pun o întrebare pe care v-aș fi pus-o și dacă vă întâlneam pe stradă. Ce v-a apucat să intrați în politică?

Theodor Paleologu: Asta e o întrebare pe care ați fi putut să mi-o puneți și în 2008.

Ion Cristoiu: Da, dar nu ca acum candidat.

Theodor Paleologu: E bună întrebarea și să știți că nu am un răspuns gata pregătit pentru asta pentru că nici nu știu dacă am făcut bine în 2008 să candidez, să mă întorc în România, să devin deputat, apoi ministru. O să-mi dau seama la sfârșitul vieții. Cum spune Solon că nu-ți dai seama dacă ai fost fericit în viața decât atunci când mori. Nu o să-mi dau seama dacă am făcut bine, pentru mine, decât pe patul de moarte. Atunci o să-mi dau seama dacă am făcut bine că am candidat în 2008, dacă am făcut bine acum în 2019 să candidez la președinție, atunci o să-mi dau seama. Când punctele vieții mele poate se vor unii într-o linie coerentă. Pe de altă parte acum, în 2019, am simțit că este un semn al destinului pe care nu am dreptul să-l ignor. În viață sunt momente de cotitură și e vorba și de coerență cu tine însuți. Dacă spui anumite lucruri apoi trebuie să trăiești în conformitate cu ele. Eu predau Platon, Plutarh și spun la cursurile mele lucruri pe care acuma e momentul să le dovedesc sau măcar să trăiesc în conformitate cu ele pentru că pentru mine această candidatură oricât de comic le-ar părea unora, are motivații filosofice. E vorba de coerența cu gândurile mele și cu vorbele mele. Dacă predau Plutarh și vorbesc la cursurile despre Plutarh despre Numa și despre Licurg și despre Aristide și despre Timoleon, apoi când mă găsesc într-o situație care îmi permite să fac ceva, cred că n-am dreptul să mă derobez.

Monica Mihai: O ultimă întrebare din partea mea. Cum vă poziționați față de referendumul pentru familie?

Theodor Paleologu: În acel moment, mulțumesc pentru întrebare că e importantă clarificarea asta, m-am dus, am votat, am și explicat pe pagina mea de Facebook de ce fac acest lucru. Mi s-a părut că a fost o campanie groaznică, că s-au spus aberații în toate direcțiile, dar eu m-am dus și am votat, am considerat că este un referendum de inițiativă populară, știu că unii sar în sus și spun că semnăturile au fost adunate fraudulos, nu, au fost adunate peste un milion de semnături, trei milioane, câte or fi fost, și a fost un referendum de inițiativă populară și mi s-a părut că este firesc să mă duc la vot. Dar este o temă care în mod evident nu a interesat electoratul român pentru că este o temă de import. O temă care ne-a venit de peste ocean și nu a interesat electoratul, cu atât mai mult cu cât referendumul a fost organizat de guvernul patronat de Dragnea și a existat o foarte mare suspiciune față de intențiile reale din spatele acestui referendum. Dar, repet, eu m-am dus la vot, am votat, nu am considerat că e cazul să mă bat cu pumnii în piept pe temele legate de referendum și cu asta am considerat că mi-am făcut datoria de cetățean.

Ion Cristoiu: Din experiența dumneavoastră de până acum, e și o întrebare personală, spuneți-mi ce probleme are un intelectual când intră în politică?

Theodor Paleologu: Multe. În primul rând probleme cu ceilalți politicieni.

Ion Cristoiu: Prin ce se deosebesc cele două lumi?

Theodor Paleologu: Acuma depinde de intelectual, că sunt mulți intelectuali, unii sunt foarte diferiți.

Ion Cristoiu: Eu mă refeream la dumneavoastră, intelectual intelectual, un om al cărților, hai să spunem om al cărților.

Theodor Paleologu: Pentru mine personal o dificultate este legată de ce spuneam mai devreme și anume integrarea într-un partid pentru că eu nu sunt om de partid, sunt mult prea rebel, mult prea independent, liber în exprimare, liber în gândire, nu-mi place, vă repet, nu-mi plac ședințele, nu-mi place disciplina, bun. Respect, dar nu e pentru mine pe de o parte. Pe de altă parte, sigur, e o mare provocare să te adaptezi și să vorbești cu oameni care nu știu lucrurile care te preocupă pe tine. Important e să asculți oameni simpli, oameni care nu știu carte dar care au probleme reale și trebuie să le iei, să le respecți, e o provocare care de fapt te îmbogățește foarte mult. Pentru mine deplasările în țară sunt situații care simt că mă îmbogățesc foarte mult.

Ion Cristoiu: Normal. Am citit într-unul din interviuri că dumneavoastră ați fi dispus că faceți o dezbatere cu domnul președinte și în germană, e adevărat?

Theodor Paleologu: Dacă îl avantajează vorbim și în germană.

Ion Cristoiu: De ce? De ce îl avantajează?

Theodor Paleologu: Păi nu știu, poate…

Ion Cristoiu: Dumneavoastră explicați, pe ce pune el accent pe conjuncții sau pe ce? Faceți o descriere.

Theodor Paleologu: Ah, când citește? E foarte amuzant când citește textele scrise alții este formidabil cum le interpretează și cum accentuează prepozițiile sau conjuncțiile.

Ion Cristoiu: Dar de ce le accentuează?

Theodor Paleologu: Nu știu, e un mister, aș vrea să știu care e explicația dar au fost situații în care cu greu îmi stăpâneam râsul la recepții oficiale, la Cotroceni.

Ion Cristoiu: Dar oricum rămâne această propunere, că sunteți de acord dacă în română e greu pentru… putem da acest titlu.

Theodor Paleologu: Da, wir können auf deutsch sprechen, natürlich.

Ion Cristoiu: Domnul Paleologu a spus că e gata să discute cu domnul președinte…

Theodor Paleologu: Auf deutsch, herr präsident, kein problem.

Monica Mihai: Domnilor vă mulțumesc pentru ediția din această seară. Domnule Theodor Paleologu, vă mulțumim că ați acceptat să stați de vorbă cu noi, domnule Cristoiu, vă mulțumesc și dumneavoastră pentru o ediție specială, doamnelor și domnilor, până săptămâna viitoare la revedere.