INTERVIUL INTEGRAL | Gândurile lui Cristoiu. Kelemen Hunor: Președintele Iohannis s-a autocaracterizat ca pompier atomic. Președintele trebuie să fie un lider

Au atacat la Curtea Constituțională toate proiectele de legi, legile votate în Parlament care aveau măcar o singură frază pentru comunitatea maghiară

Kelemen Hunor: Dacă sunt împotriva mea, sunt om politic, nu mă supăr, mă supăr când am mandat să mă supăr, cum se spune. Când ei atacă comunitatea maghiară atunci mă supăr, nu e o chestiune personală.

Ion Cristoiu: Dar au fost…

EXTERNE Conferința anuală de presă a lui Putin / Sistemul Patriot din România, criticat de liderul rus. „Doar în câteva secunde începe separarea focoaselor”

12:40

ACTUALITATE Registrul Auto Român, AVERTISMENT pentru șoferi, referitor la „fake-news” despre anvelopele „all seasons”:

12:38

Kelemen Hunor: Da, ei au atacat la Curtea Constituțională toate proiectele de legi, legile votate în parlament care aveau măcar o singură frază, inclusiv Codul administrativ, pentru comunitatea maghiară, ceea ce nu e bine, dar mai știu încă un lucru de fiecare dată când un partid ajunge în opoziție încearcă să folosească cartea maghiară și PSD-ul a făcut când era în opoziție și noi eram la guvernare, deci nu există nicio diferență din acest punct de vedere, când ajung la guvernare ajung mai responsabili și aici eu nu vreau să vorbesc nici despre Rareș Bogdan, nici despre altcineva, Ludovic Orban a devenit un pic mai reținut în ultima perioadă și când vor avea responsabilitatea guvernării atunci sigur că și comportamentul lor se va schimba.

Este adevărat, după ce a dispărut România Mare, ăștia din România Mare s-au împrăștiat în toate partidele românești. Aici dacă vreți putem lua bucată cu bucată, în fiecare partid există voci când e „nevoie” sau când apare vreo chestiune apar și ei și mai pun gaz pe foc.

Dar eu cred că la o adică ar trebui să găsim cu toate partidele românești așa cum am încercat o bază de discuție. Să nu fie chestiunea minorității maghiare permanent în mijlocul războaielor politice, poți să te războiești pe multe, multe alte aspecte de la sănătate și până la infrastructură și de la mediu până la sistemul social cât vrei. Ar trebui să scoatem, dacă se poate, printr-un pact național chestiunea minorităților naționale din această luptă politică internă.

Nu mai câștigi. Eu nu cred că mai câștigi voturi în zona românească sau…

Ion Cristoiu: N-am citit până acum această declarație. E premieră? Sau ați mai zis-o?

Kelemen Hunor: Eu am mai zis până acum

Ion Cristoiu: Da, dar a trecut neobservată. Acum e chiar o știre. Deci propuneți un pact.

Kelemen Hunor: Am propus și în 2015.

Ion Cristoiu: Acuma propuneți nu ăla cu să nu se certe între ei candidații?

Kelemen Hunor: Nu, aia e…

Ion Cristoiu: Să fie un pact în care… scris sau…?

Kelemen Hunor: Scris, am propus scris. Haideți drepturile câștigate nu se ating prin fel de fel de legi, ordonanțe, hotărâri de guvern.

Ion Cristoiu: Dar nici dumneavoastră nu cereți mai multe.

Kelemen Hunor: Și orice pas înainte se face prin discuție cu toată lumea indiferent că sunt la putere sau sunt în opoziție ca să nu fie permanent un motiv de a ataca pe celălalt. Fiindcă asta a făcut PNL-ul și USR-ul și PMP-ul în această perioadă, când n-au avut alte idei atunci au atacat pe PSD și pe ALDE cu chestiunea comunității maghiare.

Ion Cristoiu: Deci vorbim de două puncte. Unu, tot ce s-a câștigat până acum post-decembrist să nu mai fie pus în discuții indiferent cine vine la putere.

Kelemen Hunor: Și orice pas înainte se face pe o dezbatere transparentă cu toată lumea.

Ion Cristoiu: Și doi, din lupta politică dintre partidele românești să se excludă folosirea… Ultima întrebare din partea mea cu Valea Uzului. Vă așteptați ca guvernul nou PNL să rezolve această chestiune? Puneți una din condiții la vot pentru acest guvern sau nu?

Kelemen Hunor: Noi am introdus în moțiunea de cenzură din iunie o frază legat de respectarea legii, inclusiv în ceea ce privește Valea Uzului, și eu sunt convins că orice guvern responsabil, când trece valul electoral, trebuie să se ocupe să rezolve această problemă, indiferent cine va fi la guvernare. Eu nu știu cine va câștiga alegerile de anul viitor.

Ion Cristoiu: E vorba de guvernul de acum, minoritar.

Kelemen Hunor: Guvern minoritar, neminoritar, dacă ei sunt responsabili trebuie să ai și curaj în politică, fiindcă cei care au avut curaj permanent au câștigat și să spui „domnule, rezolvăm”. Nu pierde nimeni, nu iei nimic de la nimeni dacă rezolvi problema și ai închis un subiect care revine permanent și nu este comod pentru nimeni. Nu cred că pentru români este ceva comod, pentru oameni responsabili, pentru politicieni români, nici pentru noi nu este ceva comod să discutăm permanent când noi am putea pune toată această energie pentru a construi ceva în această țară că și noi vrem o țară mai bună, nu vrem o țară mai puțin bună.  

Monica Mihai: Ați ridicat o problemă interesantă la începutul emisiunii, cea legată de bugetul pentru anul viitor. Domnul ministru de Finanțe a declarat în acest weekend că dacă va cădea guvernul PSD cu siguranță nu vom avea un buget pentru anul viitor pentru că va ieși un haos și nu va avea cine să-l treacă. În calitate de președinte al UDMR, în calitate de membru în Parlament, dar și de viitor candidat la prezidențiale, cum ați vedea această problemă rezolvată? Cade guvernul PSD, vom avea acest guvern care de abia se va acomoda într-o perioadă în care ar trebui deja discutat bugetul.

Cred că în această țară mai sunt oameni care știu să facă un buget în afară de domnul ministru Teodorovici

Kelemen Hunor: Trebuia discutat mai demult că în foarte multe țări în august, în septembrie se închide acest capitol, eu cred că în această țară mai sunt oameni care știu să facă un buget în afară de domnul ministru Teodorovici, cu tot respectul pentru el, nu cred că e singurul din această țară care știe să închidă un buget. Eu cred că sunt specialiști în minister în partide și se va face un buget dar se va face cu o întârziere. Oricum, el, până la această oră, nu a venit nici măcar cu un proiect de buget, nu știm dacă la rectificare se va mai întâmpla ceva, că trebuie încă o rectificare, nu se poate. Anul trecut nu a reușit să vină până la sfârșitul anului cu un proiect de buget și nu am nicio premisă să cred că în acest moment a rămas singurul om în această țară care se pricepe la buget. Nu, sunt mulți specialiști, se va face sigur când pleacă un guvern vine un alt guvern, face un proiect de buget relativ repede dacă este pregătit acel partid pentru guvernare. Deci nu mi-e frică de acest lucru. El zicea că dacă nu este el, nimeni nu e în stare să închidă bugetul. Haideți totuși să nu exagerăm.

Monica Mihai: Chiar și cu acea gaură de peste 8 miliarde de lei?

Kelemen Hunor: Știți care e problema cu acea gaură, noi avem încă un spațiu destul de larg, datoria publică nu este foarte mare, deci nu am depășit încă pragul, nici nu suntem aproape de pragul critic, deci putem să luăm bani de pe piață, dar depinde cu ce costuri luăm. Până când există conflict politic, până când nu se știe cine guvernează, până când nu se știe cine este responsabil pentru guvernare rămâne o lipsă de încredere pe piețele financiare și costurile cresc. Noi deja împrumutăm cu o dobândă de peste 4%, toți în jurul nostru primesc bani cu unu maxim 2,3 – 21,4, noi la 4,4 – 4,5 nu reușim să tragem. Sunt costuri uriașe și aceste costuri cresc dacă nu se știe că există o forță politică, există un guvern stabil și predictibil. Asta este problema, nu că nu am avea un spațiu fiscal destul de larg în continuare, că există, acest lucru există. Dar costurile cresc, cresc și în 2020 partea cu cheltuielile rigide cu buget au crescut, se apropie de pragul critic de 80%, au trecut de 70% și trebuie să încerci să rezolvi problema veniturilor bugetare. Noi, în acest moment, suntem pe ultimul loc și bulgarii sunt în fața noastră în ceea ce privește veniturile fiscale, nemaivorbind de TVA. Deci sunt multe, multe probleme pe care nu le-a rezolvat domnul Teodorovici și nu cred că a rămas singurul om în această țară care știe să facă buget. Sigur, în această dezbatere, domnule trebuie să rămânem noi acolo că altfel pică țara și nu vom avea buget nu stă în picioare.

Ion Cristoiu: O ultimă întrebare din partea mea pe tema relației româno-maghiară, apropo de sensibilitatea comunității maghiare o știu și a UDMR. Vă dau citire unei știri care a fost interpretată de unii ca exprimând o realitate ciudată. Aproximativ 500 de militari din MApN, SRI, STS și SPP vor participa în perioada 7-13 octombrie la exercițiul interinstituțional Concordia 19 în județele Covasna și Harghita. Au fost jurnaliști și nu dintre cei naționaliști care au văzut în asta ca o manevră a statului român… ca un răspuns la acțiunile, citez ghilimele, lui Viktor Orban în Ardeal. Nu vorbesc de Viktor Orban, știați de aceste manevre, vi se par normale, comunitatea maghiară din zona respectivă știe, e liniștită?

Dacă cineva din conducerea armatei vede în secuime o problemă de genul Osetia de Sud sau Donbas eu cred că n-au înțeles nimic sau încearcă să manipuleze ceva

Kelemen Hunor: Noi am aflat când au anunțat acum câteva zile, cred că vineri sau sâmbătă când a anunțat generalul Botea dacă nu mă înșel și a zis că urmează acest exercițiu.

Ion Cristoiu: Împotriva unui război hibrid, atenție.

Kelemen Hunor: Și aici începe toată problema. Deci armata, sigur, trebuie să facă exerciții pe teritoriul țării. Acest general a dat o explicație absolut inacceptabilă din punctul meu de vedere, a vorbit de Donbas și a vorbit de Osetia de Sud unde au fost situații similare, deci a dat aceste două chestiuni. Acolo s-au purtat războaie de toată, între ghilimele, frumusețea. Noi nu suntem în această situație. Dacă cineva din conducerea armatei vede în secuime o problemă de genul Osetia de Sud sau Donbas eu cred că n-au înțeles nimic sau încearcă să manipuleze ceva. Deci este doctrina lui Ceaușescu, nu poți să ai încredere în maghiari, nu poți să ai încredere în secui, ei reprezintă o amenințare la securitatea națională, nu putem accepta așa ceva. Deci din punctul meu de vedere este o abordare greșită. Statul român dacă nu poate oferi altceva decât exerciții militare pe războaie hibride în secuime, nici măcar nu este la granița cu Ucraina, hai să spunem, sau undeva la marginea României, este în mijlocul țării. Dacă asta este singura ofertă a statului român nu e bine. De ce nu construiești? De ce nu vii cu o ofertă credibilă pentru cele două județe, pentru acea regiune. De 30 de ani ne chinuim, nu există infrastructură, fără infrastructură nu vin investitorii. Noi suntem acuzați că nu aducem investitori, unde să aduci dacă nu vrei să construiești nimic, dacă nu vrei să construiești autostrăzi, dacă nu vrei să modernizezi calea ferată? Deci din punctul meu de vedere este o abordare total greșită, oamenii sunt extrem de nervoși în Harghita și Covasna fiindcă ei au următorul sentiment…

Ion Cristoiu: Domnule președinte, stați un pic, dumneavoastră dați o știre, nu v-am mai auzit vorbind. V-ați mai pronunțat până acum? Nu.

Kelemen Hunor: Ce anume?

Ion Cristoiu: În legătură cu această…

Kelemen Hunor: Nu, nu m-am pronunțat pentru că nici nu am fost întrebat și nici nu am avut ocazia, nu am vrut să fac la o conferință de presă sâmbătă sau duminică la Arad când am avut conferință de presă, dar vă spun, oamenii spun de ce statul român nu are încredere în noi nici acum după 100 de ani, după 30 de ani. Suntem oameni care muncim, plătim taxele, nu am plecat din această țară, construim cât putem construi și nu vom pleca, nu vrem să plecăm. De ce trebuie război hibrid? Pentru ce? Mai ales când dai aceste exemple din Donbas și din Osetia de Sud înseamnă că ai în gândul tău ceva că oamenii vor să facă acolo o diversiune. Nu este corect, nu este corect.

Ion Cristoiu: Deci dumneavoastră, UDMR, vorbiți în numele comunității maghiare,  considerați că această operațiune, exercițiu, este inacceptabil, greșit, cum caracterizați?

Kelemen Hunor: Inacceptabil, greșit, o abordare absolut incorectă față de acea comunitate din Harghita și din Covasna, față de maghiarii de acolo. Au mai fost astfel de exerciții undeva în țară?

Ion Cristoiu: Nu.

Kelemen Hunor: Da, ok. Suntem noi fostă republică din Uniunea Sovietică? Nu. Suntem vecini cu Rusia? Nu. Au fost astfel de intervenții din partea Rusiei, cum a fost în Osetia de Sud sau în Donbas? Nu. Atunci de ce faci chestia asta? Ce vrei să demonstrezi? Vrei să transmiți că nu ai încredere în acea comunitate, în maghiarii din cele două județe? Că asta transmiți, nu transmiți altceva. Chestia aia că avem o colaborare foarte bună interinstituțională, vrem să facem nu știu ce… ok, bine, dar e o abordare greșită.

Ion Cristoiu: Domnule președinte, aici sunt instituții de forță din România, nu numai MapN, credeți că acest exercițiu a fost planificat, inițiat de guvern, de președinție?

Kelemen Hunor: Nu știu. Habar n-am.

Ion Cristoiu: Oricum știrea este aceasta. Dumneavoastră în chip oficial…

Kelemen Hunor: Eu am văzut vineri sau sâmbătă când au iești și au anunțat, că până acum noi nu am știut, eu am aflat de la primarii din zonă care au primit o înștiințare în acea zi spunând că va fi un exercițiu militar, „liniștiții pe cetățeni”.

Ion Cristoiu: Asta e o știre, cum au primit așa ceva? Bun, deci oficial, repet, dumneavoastră Kelemen Hunor în numele UDMR și a comunității maghiare considerați inacceptabilă, greșită această operațiune de război hibrid…

Kelemen Hunor: Cu această explicație.

Ion Cristoiu: Cu această explicație.

Kelemen Hunor: Cu această explicație pentru că acea explicație contează.

Ion Cristoiu: Corect.

Kelemen Hunor: Fiindcă armata face exerciții, asta se face peste tot în lume, e ok, aici nu ai ce să spui și nici nu trebuie să spui că de aceea ai armată. Dar explicația, exemplele date pe războaie hibride care nu au fost doar războaie hibride ci războaie cu forțele armate în Osetia de Sud și în Donbas e greșit.

Ion Cristoiu: Să o întrebăm mâine și pe doamna Dăncilă legat de acest exercițiu.

Kelemen Hunor: Nu știu, e programat, eu nu am răspuns pentru că nu am informații, dar nu cred că este o abordare corectă și nu am nicio problemă cu exercițiile militare, doar cu explicația și locul.

Monica Mihai: Domnule Kelemen Hunor sunteți în cursa prezidențială pentru a treia oară, în 2009 ați avut un scor de 3,83%, în 2014 un scor de 3,47%, care credeți că e scorul pe care îl veți avea în acest an la alegerile…

Dacă ar câștiga Theodor sau aș câștiga eu, România ar ieși în câștig de cauză 100%

Kelemen Hunor: Știți, ar fi bine să intru în turul doi…

Monica Mihai: Ați zis dumneavoastră și domnul Paleologu.

Kelemen Hunor: Da, da, da asta ar fi pentru România varianta câștigătoare, indiferent dacă ar câștiga Theodor sau aș câștiga eu, România ar ieși în câștig de cauză 100%. Dar noi știm cum e chestiunea votului util, noi știm dacă prezidențialele nu sunt cuplate cu parlamentare există această diferență, noi în această campanie vrem să transmitem un mesaj de viitor, un mesaj pentru ambele comunități, pentru fiecare cetățean și sper că putem demola din prejudecăți putem să readucem respectul și încrederea sau ceva din încredere putem să readucem în societatea noastră, inclusiv între comunitatea noastră și majoritatea românească. Fără respect, fără încredere nu poți să construiești nimic. Nu poți să faci nimic, nicio familie, nicio prietenie nu se poate lega dacă nu există respect și încredere. În acest moment pe oricine întrebați spune că simte lipsa de respect din partea statului. Dacă omul vede că legea nu este respectată și rămâne fără consecințe imediat pune întrebarea dacă nu respectă statul, dacă nu este în stare să impună respectarea legii eu ca cetățean ce-ar trebui să fac? Să plec sau să caut portițe mici. Nu există încredere, dacă nu există încredere… Cele două națiuni mari care sunt caracterizate de un grad înalt de încredere în societate Germania și Japonia, uite, două societăți de succes. La noi lipsește această încredere… E mai importantă decât banul, e o chestiune extrem de importantă acest capital social, respectul și încrederea.

Monica Mihai: Cine credeți că ar avea respectul și încrederea în cazul în care nu ați ajunge în turul al doilea? Cui i-ați oferi această…?

Kelemen Hunor: Vom vedea atunci, e o întrebare la care astăzi nu putem răspunde fiindcă vrem să credem că toți aceeași șansă în această luptă electorală, sigur, de fiecare dată președintele în exercițiu are un avantaj.

Ion Cristoiu: Domnule președinte, ați spus undeva că, referindu-vă la Klaus Iohannis, că domnia sa și-a pierdut jumătate din voturile minorității maghiare din 2014. De ce? Cum vă explicați? Spuneți-ne mai pe larg.

Kelemen Hunor: Noi am văzut în 2014 și am făcut și măsurători post electorale, facem după fiecare alegeri, cam 82-83% dintre maghiarii care au ieșit la vot l-au votat pe Klaus Iohannis, am făcut un sondaj acum după alegerile europarlamentare, este undeva la 40%, cam jumătate a pierdut. Nu a făcut niciun gest către comunitatea maghiară în această perioadă. Cu această lipsă de implicare se poate explica.

Ion Cristoiu: Față de alți președinți n-a făcut? Sau…

Kelemen Hunor: Față de alții, acum pot să vă dau exemple nu asta este problema fiindcă dacă vorbim de Constantinescu, vorbim de Iliescu în al doilea mandat nu de primul mandat, vorbim de Băsescu cu toate supărările și nemulțumirile față de Băsescu, e singurul președinte care nu a dat nici măcar un mesaj pe 15 martie. Nu e un capăt de lume, dar oamenii rețin acest lucru.

Ion Cristoiu: Iertați-mă, încă o întrebare în legătură cu…

Kelemen Hunor: Și a atacat foarte multe legi la Curtea Constituțională, legea învățământului, Codul administrativ. Dacă vă uitați la sesizarea instituției prezidențiale, că nu vreau să spun că președintele a scris acea sesizare la Curtea Constituțională, veți găsi vreo opt pagini, care vorbește în acea sesizare de 40 de pagini, în opt pagini despre chestiunea folosirii limbii materne în administrația locală.

Ion Cristoiu: Acum nu o să-mi spuneți că un președinte german este mai naționalist decât…

Kelemen Hunor: Nu, nu, nu asta zic, eu zic că nu s-a interesat, nu a făcut niciun gest, deci este o constatare.

Ion Cristoiu: Dar ca președinte, dumneavoastră i-ați reproșat?

Kelemen Hunor: Că am propus un cod… Eu fac o constatare nu intru în aprecieri.

Ion Cristoiu: Am înțeles, asta a fost față de comunitatea maghiară, dar în legătură cu domnia sa ca președinte ați spus undeva că domnia sa a fost numai un pompier, de ce credeți, ce înseamnă asta pentru dumneavoastră, adică a fost sau nu a fost numai pompier?

Kelemen Hunor: El s-a autocaracterizat ca și un pompier atomic, eu am spus că președintele nu trebuie să fie un pompier. Pompierii sunt pompieri se ocupă de incendii, președintele trebuie să fie un lider care știe în ce direcție vrea să conducă țara și conduce țara, dă și un model fiindcă nu toate atribuțiile constituționale pot fi exercitate de la o zi la alta, dar dacă tu reprezinți un model pentru societate, ai o viziune schimbi mentalitatea societății. Eu de exemplu nu știu care este politica externă a României, dacă dumneavoastră știți ar fi bine să vorbim, de ce suntem noi ca și călărețul singuratic pe marginea Mării Negre, de ce lipsim noi din Balcanii de Vest? De ce nu suntem în colaborarea din centrul și estul Europei? Aici eu văd o lipsă de implicare a președintelui. Poate dacă avea guvernul lui era mai bine, nu-mi dau seama.

Ion Cristoiu: O întrebare, am văzut părerea dumneavoastră despre Viktor Orban, sunt de acord ca personalitate, spuneți-mi în România ar fi fost posibil un Viktor Orban ca politică în raport cu Uniunea Europeană?

Kelemen Hunor: Nu am avut un om politic de calibrul lui, deci nu era posibil, pentru asta trebuie să ai un om cu talentul lui, cu calitățile lui și bineînțeles cu majoritatea cu care a fost ales de trei ori. Noi nu am avut un astfel de lider.

Ion Cristoiu: România putea sau poate să fie Ungaria de acum în raporturile internaționale?

Kelemen Hunor: Nu trebuie să fie și nu trebuie să te uiți nici la Ungaria, nici la Polonia, nici la Slovacia trebuie să știi pentru țara ta ce este mai bine, cum poți să gestionezi relațiile internaționale multilaterale, bilaterale în Uniunea Europeană în așa fel încât acțiunea ta, țara ta să iasă în câștig de cauză. Noi în ultima perioadă inclusiv în perioada lui Băsescu nu am avut un astfel de lider, din păcate, din păcate.

Monica Mihai: Ce credeți că s-a întâmplat în acest an ați declarat și dumneavoastră la alegerile europarlamentare ați avut un plus de aproape 180.000 de voturi care au venit din comunități românești.

Kelemen Hunor: 180.000, ar fi fost bine să vină din comunitățile românești.

Monica Mihai: Au fost în plus față de ultimele alegeri.

Kelemen Hunor: Da, au fost în jur de 20.000-30.000 în plus în vechiul regat cum spunem noi.

Mă voi adresa și românilor la alegerile prezidențiale, chiar ar fi culmea să nu mă adresez și românilor

Monica Mihai: Cum vă explicați aceasta?

Kelemen Hunor: Cu o mobilizare mai mare decât în alte rânduri, eu am avut 38.000 în 2014 de exemplu la prezidențiale în zonele unde nu trăiesc maghiarii și mă bucur că am avut aceste voturi și sper că vom avea voturi din ce în ce mai multe, fiindcă eu nu văd nicio chestiune de imoralitate sau ilegalitate să obții voturi de la români, cum și maghiarii din când în când mai votează cu partidele românești și nu văd că ar fi iarăși o chestiune imorală. Noi am pus reprezentanți în secții de votare mult mai mult decât făceam în alte dăți, încercăm să punem în continuare reprezentanți în secțiile de votare. Noi am adunat de exemplu în Gorj peste 3000 de semnături în această perioadă când era vorba de a aduna semnăturile de susținere pentru candidatura mea.

Ion Cristoiu: Hai să vedem și la alegerile de acum în Gorj!

Kelemen Hunor: Da, și sper, că eu mă voi adresa și românilor la alegerile prezidențiale, chiar ar fi culmea să nu mă adresez și românilor. Eu vreau și voturile românilor pentru că mă consider un om politic responsabil, care are o viziune pentru această țară, nu numai pentru maghiari, pentru fiecare om, pentru fiecare cetățean. Nu văd niciun lucru care e de blamat, haideți să fim serioși!

Monica Mihai: Care este viziunea pe care o aveți pentru România și cu ce oferte veniți pentru români?

Kelemen Hunor: Dincolo de atribuțiile constituționale trebuie să vorbim despre unde suntem și unde vrem să ajungem, ce rol vrem să jucăm în regiune și am spus cele două principii care trebuie cumva și valori aduse respectul și încrederea, trebuie câteva priorități formulate de către președinte, interne pe de o parte și în relațiile noastre internaționale. Eu am spus că sunt patru domenii unde președintele trebuie să spună ce crede și ar trebui să împingă societatea în acea direcție infrastructura mare, educație, sănătate și relații internaționale. În infrastructură dacă noi nu vom reuși să facem ceva în domeniul infrastructurii mari, deci nu mă interesează podulețele, feroviară, portul Constanța și autostrăzi vom pierde pariul în această zonă. În educație dacă tot spunem că România educată,  dar nu facem nimic vom pierde iarăși, nu investim în viitor. Acolo trebuie o reformă totală în 30 de ani, 28 de miniștri și 35 de reforme care nici nu erau reforme, copii care încep școala la 7 dimineață, sunt supraîncărcați, pedagogi, profesori care fac muncă de administrator în loc de profesor, nu avem buget, ne mândrim că am reușit să zugrăvim 75% din toaletele din școli, dar de fapt noi luăm un miliard de la buget și președintele aici poate să fie mult, mult, mult mai implicat indiferent de ce președinte vorbim.

Monica Mihai: Știu că dumneavoastră ați militat pentru 6% din PIB pentru educație?

Kelemen Hunor: Da, dar eu am spus și în anii care sunt în urma noastră la dezbaterea bugetului și eu cred că ar trebui să ajungem la 8%, la 9%, nu spun 12%.

Monica Mihai: Și de unde ați lua această diferență, unde credeți că este prea mult?

Kelemen Hunor: Ah, multă, multă risipă e în această țară să nu vă faceți griji de unde se poate lua.

Monica Mihai: De unde?

Kelemen Hunor: Deci în primul rând noi la veniturile bugetare stăm foarte prost, acest lucru trebuie schimbat. Trebuie să introduci câteva chestiuni care funcționează în alte țări casele de marcat on-line, ca să cureți un pic din economia neagră, din economia gri. Trebuie să mai reduci fiscalitatea și să mai faci predictibilă tot ce înseamnă politica fiscală. Nu ai voie să introduci nicio schimbare brutală așa cum s-an întâmplat în anii care au trecut și atunci vei avea venituri bugetare mult mai mari. Adică noi aici suntem dezastruos, trebuie să rămânem în competiție în această zonă în politicile fiscale ca să atragi investitori ca să creezi locuri de muncă. Dacă noi am avut această competitivitate în perioada lui Tăriceanu, încet, încet am pierdut fiindcă am umblat prost la politicile fiscale inclusiv la cota unică care nu mai este cotă unică, noi spunem că este cotă unică, dar nu. Dacă aduci venituri poți să dai la educație, dacă schimbi structura bugetului ai bani și pentru alte domenii importante. Sigur nu președintele face bugetul, nu președintele votează bugetul, dar e bine să știm ce dorește președintele, e bine să știm ce crede despre România, care sunt prioritățile pentru care luptă un președinte în mandatul său de cinci ani de zile.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră dacă ați fi președinte ați vorbi mai mult decât președintele actual?

Kelemen Hunor: Da, deci Băsescu a vorbit prea mult, Iohannis a vorbit prea puțin. Trebuie să ajungi undeva la mijloc.

În turul 2 cu Paleologu: Cred că România ar câștiga cu noi mult mai mult decât va câștiga cu orice alt candidat

Monica Mihai: De ce ați vrea să ajungeți în turul al doilea cu domnul Paleologu?

Kelemen Hunor: Fiindcă nici el, nici eu nu dorim puterea cu orice preț și cu orice mijloace. Deci trebuie să dai puterea acelui om care nu dorește și sunt convins că nici Paleologu, nici cu mine nu dorim puterea prin orice preț, pe de o parte, pe de altă parte și el și cu mine avem o pregătire un pic diferită față de ceilalți candidați și avem o abordare mult mai echilibrată. Amândoi credem în această valoare a respectului și amândoi suntem convinși că în educație dacă nu vei investi pierzi pariul cu generația tânără și cu viitorul. Deci sunt multe, multe chestiuni comune în gândirea noastră și de aceea am spus că ar fi minunat nu numai să vorbim despre filozofia greacă sau despre Kant între cele două tururi de scrutin, ci despre faptul că noi când vorbim despre viitorul societății românești avem multe subiecte în comun și abordări foarte similare, nu identice, fiindcă nu există abordări identice de aceea eu cred că România ar avea nevoie de un astfel de președinte cum e Toader sau cum sunt eu. Eu am o experiență mai mare în politică, el are o experiență mai mare în diplomație, el este profesor, eu nu sunt profesor, dar cred că România ar câștiga cu noi mult mai mult decât va câștiga cu orice alt candidat.

Monica Mihai: Cum ați colabora cu un guvern din care ar face parte USR?

Kelemen Hunor: Trebuie să respecți votul majorității. Dacă majoritatea va trimite USR-ul în Parlament anul viitor, trebuie să accepți acest lucru. Dar ca președinte ai multe pârghii prin care poți să modelezi activitatea guvernului și aș folosi aceste instrumente constituționale și politice. Dacă ne gândim la perioada imediat următoare nu știu, USR-ul a zis că nu vrea să ajungă la guvernare, vor să ajungă după alegeri. Bun, ok, un partid dacă nu-și asumă responsabilitatea guvernării sau susținerea unui guvern dar vrea să rămână alt guvern pentru mine este o problemă. Sigur acolo există mai puțină transparență decât aș vrea eu în politică, ei nu au clarificat nici până la această oră ideologia lor, acolo de la neomarxiști și progresiști și oameni de extremă stângă sunt până la oameni de dreapta de toate felurile. Deci e bine să ai o ideologie, e bine să ai un set de valori, ei încă nu au clarificat aceste chestiuni, nu va fi ușor cu ei. Ei acum au o problemă uriașă în ce direcție ar trebui să meargă în continuare. Ei se vor lupta cu PNL-ul anul viitor la alegerile locale, în Transilvania sută la sută și din această perspectivă se și vede ei nu sunt foarte apropiați în acest moment.

Ion Cristoiu: Comunitatea maghiară mă înșel eu sau dumneavoastră sunteți mai critic cu USR-ul decât cu PNL-ul?

Kelemen Hunor: Sunt critic cu toți și când e ceva de criticat, dar sunt în USR oameni minunați cu care noi am lucrat foarte bine.

Ion Cristoiu: Comunitatea maghiară către ce se înclină către USR sau către PNL?

Kelemen Hunor: Nu aici iarăși nu pot să spun așa o noutate că noi vedem pe măsurătorile noastre.

Ion Cristoiu: Da pe măsurătorile voastre.

Kelemen Hunor: Deci nu s-a schimbat volumul celor care votează cu partidele românești în 30 de ani, dar nu se mai votează cu PSD, nu se mai votează cu PNL, nu se mai votează cu PMP, cei care votează cu partidele românești, tinerii votează mai degrabă cu USR-ul. Asta s-a schimbat, asta se știe, dar nu a crescut numărul celor sau procentul celor care sunt activi din punct de vedere politic și votează cu partide românești.

Ion Cristoiu: Dacă votează, votează cu USR-ul.

Kelemen Hunor: Mai degrabă cu USR-ul, dar acest grup a rămas constant.

Ion Cristoiu: De ce?

Kelemen Hunor: E o întrebare bună, nu vreau să dau eu răspunsul că poate nu știu eu răspunsul, dar se poate căuta, nu vreau să vă dau un răspuns pentru că nu am un răspuns nici pentru mine însumi. Cred că tinerii sau o parte dintre tineri au văzut în USR ceva ce de fapt nu e USR-ul știți o promisiune mult mai mare, o abordare mai relaxată, mai lejeră, mai puțină încrâncenare, nu știu poate trebuie analizat nu vreau să dau eu un răspuns, dar acest lucru este clar volumul a rămas, s-a schimbat interiorul celor care votează cu partidele românești spre USR.

Monica Mihai: O ultimă întrebare din partea mea și aici vă întreb în calitate de președinte al UDMR în cazul în care după alegerile de anul viitor va fi nevoie de UDMR să participe pentru o majoritate împreună cu USR și cu PNL, v-ați alătura acestei majorități?

Kelemen Hunor: În politică permanent vrei să ajungi la putere, permanent vrei să fii parte din executiv și nu e nimic ciudat, altfel nu faci politică. Dacă găsiți un om politic care spune domnule alegeți-mă pe mine fiindcă nu vreau să guvernez niciodată, vreau să stau în opoziție, căutați un alt om politic sau un alt partid. Noi am spus de foarte multe ori că dacă există condiții și există posibilitatea noi putem intra la guvernare. Am intrat de câteva ori, am fost în opoziție de foarte multe ori, am colaborat cu cei care au fost la guvernare de două ori și nu respingem ideea de a intra la guvernare, dar nu în acest moment, nu în această perioadă. Sigur că nici acum nu aș putea să spun că nu discut dacă cineva dorește să discutăm despre o astfel de posibilitate eu nu resping o discuție, nu am respins niciodată.

Cred că unii de la PSD vor căderea de la guvernare

Ion Cristoiu: Întorcându-ne la moțiunea de cenzură a existat în perioada asta după criza ALDE o încercare din partea PSD-ului de a îmbunătăți relațiile cu UDMR, de a vă atrage, au fost discuții?

Kelemen Hunor: Nu, nu au fost discuții substanțiale de niciun fel.

Ion Cristoiu: Ce înseamnă substanțiale, au fost totuși, vi s-au părut neserioase, cum vi s-au părut?

Kelemen Hunor: Nu, nu au fost abordări.

Ion Cristoiu: Nu?

Kelemen Hunor: Nu, au zis hai să vedem să nu semnați moțiunea, haide să nu votați moțiunea, dar asta este absolut de înțeles că cine este la guvernare dorește să păstreze guvernarea, dar nu au fost discuții.

Ion Cristoiu: Dar nu au fost negocieri.

Kelemen Hunor: Nu, negocieri nu au fost.

Ion Cristoiu: Nu au fost din cauza dumneavoastră sau a lor?

Kelemen Hunor: Nu, nici noi nu am căutat, nici ei nu au căutat nicio negociere. Deci negociere nu a existat.

Ion Cristoiu: Păi vor să cadă de la guvernare, nu trebuia să fie o negociere cu dumneavoastră?

Kelemen Hunor: Cred unii da, unii din PSD vor.

Ion Cristoiu: E o știre, normal era că UDMR votează… și întrebare toate celelalte partide românești să zicem așa au anunțat că votează la vedere, dumneavoastră cum veți vota?

Kelemen Hunor: Noi niciodată nu votăm la vedere.

Ion Cristoiu: De ce?

Kelemen Hunor: Fiindcă votul secret, e vot secret, totuși nu trebuie să-ți bați joc de orice în această lume dacă vrei să pari, măcar dacă vrei să pari un om serios, că votul e secret, este secret. Eu am încredere totală în colegii mei. Noi când am luat o decizie, indiferent din 90 până în 2019 și așa va rămâne și în continuare, noi am respectat acea decizie. Deci eu nu trebuie să-i verific pe colegii mei, dacă noi vom lua hotărârea că vom vota moțiunea, vom vota moțiunea nu trebuie să arăt eu bilele. Votul secret trebuie să fie vot secret, deci nu poți să faci chiar circ să pui poalele în cap și ce vrei să demonstrezi, demonstrezi că nu ai încredere în colegii tăi cu care după aceea vrei să formezi majoritate, vrei să și guvernezi, cum adică?

Ion Cristoiu: Nu că eu sunt uimit, chiar nu a încercat PSD-ul negocieri cu dumneavoastră?

Kelemen Hunor: Păi negociere ce înseamnă?

Ion Cristoiu: Păi nu, chemare serioasă în sensul următor.

Kelemen Hunor: Chemare serioasă nu a fost, ce să negociem?

Ion Cristoiu: Păi nu, dumneavoastră cum vă explicați, vor să cadă?

Kelemen Hunor: Nu-mi explic în niciun fel, ei au încercat, au sunat la colegii mei, oare nu se poate să nu votați, au zis nu, decizia e luată.

Monica Mihai: Și asta a fost toată discuția.

Ion Cristoiu: Vă miră domnișoară?

Monica Mihai: Mă surprinde puțin, dar rămâne să vedem ce se va întâmpla joi, domnule Kelemen Hunor vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră de a sta de vorbă în această seară, domnul Cristoiu vă mulțumesc pentru această discuție, doamnelor și domnilor ne revedem mâine seară cu o nouă ediție specială. Până atunci la revedere.

Autor

Silviu Bănilă

Silviu Bănilă este editor la GÂNDUL.RO și are o vastă experiență, cu precădere în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2006. Între ... vezi toate articolele