Potrivit ultimelor cercetări, au existat „extratereștrii antici” pe MARTE și VENUS, iar viața complexă de pe Terra ar fi mult mai veche
Au existat „extratereștrii antici” pe Marte și Venus, în trecutul îndepărtat? Este viața complexă de pe Pământ mult mai veche decât se credea? O echipă de oameni de știință spun că s-ar putea scrie un nou capitol în manualele școlare.
Acum 4,567 miliarde de ani, în timpul primului eon geologic – Hadean, Mercur, Venus, Pământul și Marte s-au format.
Dintre cele patru planete telurice, trei ar fi putut găzdui forme de viață. Noi descoperiri ar demonstra că au existat condiții favorabile pe Pământ pentru existența vieții animale în urmă cu 2,1 miliarde de ani, cu mult timp înainte de Cambrian.
Viața complexă ar fi apărut mai devreme, înainte de „explozia cambriană”
Potrivit cercetărilor, viața complexă de pe Pământ ar fi apărut cu 1,5 miliarde de ani mai devreme decât se credea. Majoritatea experților susțin că viața animală a început să apară cu aproximativ 635 de milioane de ani, când s-a produs „explozia cambriană”, în timpul erei Paleozoicului, în cel de-al patrulea eon geologic – Fanerozoic.
Urmează să se facă o dezbatere privind fenomenul inexplicabil găsit acum în Franceville, Gabon. Oamenii de știință vor să stabilească dacă rocile mistgerioase sunt fosile sau nu. Ei au observat că acestea ar conține urme de substanțe nutritive precum oxigen și fosfor care ar fi putut susține viața.
Profesorul Ernest Chi Fru de la Universitatea Cardiff a lucrat cu o echipă internațională de oameni de știință. El a declarat pentru BBC că, dacă teoria lui este corectă, aceste forme de viață ar fi fost similare cu mucegai de noroi, un organism unicelular fără creier care se reproduce prin spori. Dacă ipoteza este confirmată, se va scrie în cărți și manuale că viața animală și-a făcut apariția în era Paleoproterozoicului, în cel de-al treilea Eon –Proterozoic.
Unii cercetători sunt sceptici
Dar profesorul Graham Shields de la University College London, care nu a fost implicat în cercetare, se declară rezervat.
„Nu sunt împotriva ideii că existau nutrienți mai mari acum 2,1 miliarde de ani, dar nu sunt convins că acest lucru ar putea duce la diversificare pentru a forma o viață complexă”, a spus el, sugerând că sunt necesare mai multe dovezi.
Profesorul Chi Fru a spus că munca sa a ajutat la demonstrarea ideilor despre procesele care creează viața pe Pământ.
„Spunem, uite, aici sunt fosile, există oxigen, a stimulat apariția primelor organisme vii complexe. Vedem același proces ca în perioada Cambriană, acum 635 de milioane de ani. Ne ajută să înțelegem în cele din urmă de unde venim cu toții”, a adăugat el.
Oamenii de știință care susțin cea mai nouă ipoteză cred acum că nivelurile ridicate de oxigen și fosfor au fost produse de două plăci continentale care s-au ciocnit sub apă, crescând activitatea vulcanică.
Acum 800 milioane de ani, „extratereștrii antici” ar fi locuit pe Venus
Noi cercetări au dezvăluit că Venus ar fi putut avea plăci tectonice asemănătoare Pământului cu miliarde de ani în urmă. Descoperirea deschide posibilitatea ca a doua planetă de la Soare să fi adăpostit forme de viață. Aflată la o distanță rezonabilă față de Soare, ar fi trebuit să fi avut condiții prielnice pentru „extratereștrii antici”.
Pare improbabil acum când temperaturile sunt atât de ridicate (464 de grade Celsius), iar ploile atât de acide, încât că plumbul s-ar topi. Presiunea atmosferică este echivalentă cu greutatea a zeci de elefanți. Nimic făcut de mâna omului, nici măcar roverele, nu ar rezista. În plus, cerul planetei este întunecat din cauza norilor denși de dioxid de carbon care blochează lumina solară. Dar în trecut, Venus era cu totul altă planetă. Nu avea nivelul crescut de dioxid de carbon încât să producă efectul de seră.
Molecula de fosfină observată în norii planetei sugerează apariția vieții, potrivit Space. Venus ar fi avut plăci tectonice similare cu cele ale Terrei acum 3,5 – 4,5 miliarde de ani, iar activitatea vulcanică din trecut ar explica abundența de azot și dioxid de carbon (97%) pe care o vedem în atmosfera sa astăzi. Astfel, planeta a ajuns să devină un iad la propriu.
„Planeta geamănă a Pământului” s-a încălzit brusc, acum 700 milioane de ani
Clima venusiană a rămas stabilă și temperată aproximativ trei miliarde de ani. Dar din cauza unui misterios eveniment cosmic sau geologic, clima s-a schimbat. Observațiile NASAA sugerează că Venus ar fi avut oceane de apă în trecutul său îndepărtat, potrivit Sci News.
În anii 1970, sonda spațială Pioneer Venus a NASA a găsit indicii că planeta ar fi avut odată un ocean de mică adâncime. Un fenomen misterios a provocat o eliberare de dioxid de carbon stocat în rocile planetei cu aproximativ 700-750 de milioane de ani în urmă. Astfel, a rezultat efectul de seră care se menține și azi.
„S-a întâmplat ceva pe Venus, unde o cantitate imensă de gaz a fost eliberată în atmosferă și nu a putut fi reabsorbită de roci. Pe Pământ, avem câteva exemple la scară largă, de exemplu extincția în masă de acum 250 milioane de ani cauzată de erupțiile vulcanice siberiene. Dar un fenomen a transformat-o în totalitate și pentru totdeauna pe Venus”, a spus Dr. Way în 2019. Apa s-a evaporat, iar planeta a devenit stearpă pentru totdeauna. Astfel, în timp ce viața de pe Venus s-a stins , pe Terra, viața complexă a înflorit prin așa cunoscuta „revoluție cambriană”.
Acum circa 3,5 – 4 miliarde de ani, pe Marte ar fi existat apă lichidă …și „extratereștrii antici”
Roverul Curiosity a descoperit dovezi care ar indica probabilitatea că a existat apă lichidă pe Marte, și posibil, forme de viață. Roverul a luat două mostre de piatră rocă sedimentară care conținea argilă, chiar din albia uscată a unui posibil lac, care ar fi avut apă lichidă acum 3,5 miliarde de ani, potrivit concluziilor cercetătorilor publicate în revista Science . Asta se întâmpla când Pământul se afla în timpul erei Paleoarcheanului, pe perioada celui de-al doilea eon geologic – Arhaicul.
Marte ar fi avut în trecut o atmosferă densă de dioxid de carbon și ar fi avut temperaturi mult mai mici. Dar ar fi avut și condiții de căldură tranzitorie din cauza impactului de asteroizi și a vulcanismului crescut din urma cărora a rezultat formarea văilor și canioanelor. În acestea ar fi existat apă lichidă. Toți acești factori ar fi favorizat o climă optimă pentru existența unor „extratereștrii antici” pe „planeta roșie”.
Dar ce fel de forme de viață ar fi existat pe Marte? Oamenii de ştiinţă spun că ar fi existat microorganisme unicelulare primitive, cum ar fi arhee sau bacterii. Cercetătorii susțin că un ocean primordial, așa numitul Oceanus Borealis, aflat în emisfera nordică a planetei, ar fi acoperit aproape o treime din suprafața lui Marte. De asemenea, ar fi existat multe alte lacuri și râuri.
Dar acum 3 miliarde de ani, oceanele marțiene au secat
Din motive încă necunoscute, acum 3 miliarde ani, câmpul magnetic al planetei a scăzut, rezultând pierderea atmosferei și scăderea temperaturilor.
Fără câmp magnetic, planeta n-a mai putut fi protejată de radiațiile cosmice și cele solare. Atmosfera a devenit foarte subțire.
Acum, are 95% dioxid de carbon, iar suprafața planetei este un „întins regolit cărămiziu”, cu furtuni cu particule foarte mici de praf marțian, argilă, nisip, oxizi de fier.
O parte din apa lichidă rămasă pe planetă s-ar afla la poli sau prinsă în permafrost , un strat de gheață subteran. Pe 7 iunie 2018, NASA a anunțat că roverul Curiosity a descoperit molecule organice în roci sedimentare vechi de trei miliarde de ani. Asta ar indica că primele forme de viață microbiană au apărut simultan pe Marte și Pământ.
Citește și: