Poate o GAURĂ NEAGRĂ să absoarbă Pământul dacă pătrunde în sistemul nostru solar? Ce spun cercetătorii

Găurile negre nu sunt „aspiratoare cosmice”, ci mai degrabă niște obiecte sferice care cântăresc cât trei stele de dimensiunea Soarelui nostru.

Sunt două diferențe între acestea și stelele obișnuite: găurile negre au o densitate infinită încât că nici măcar lumina nu le poate scăpa.

Orice obiect, materie sau energie, chiar informația în sine, dacă se apropie prea mult de o gaură neagră, este absorbit. Teoretic, nu duce nicăieri.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Ce este o gaură neagră?

Găurile negre nu sunt niște portaluri către alte universuri, precum găurile de vierme. Ele nu distrug, ci zdrobesc și turtesc! Potrivit fizicianului Stephen Hawking, găurile negre nu pot distruge energia.

Dacă ai zări una și ar trebui să-i faci o descriere, te-ai aștepta să o vezi ca în filmul „Interstellar”, o fiară gigantică neagră și sferică, devoratoare de energie și materie.  Gargantua,  la propriu. Nu e deloc așa.

Ce vedem în filme este doar o modalitate imaginară prin care regizorii vor să ne ilustreze o gaură neagră. Găurile negre nu sunt negre, ci sunt INVIZIBILE. Nu pot fi văzute! Se pot vedea doar efectele gravitaționale pe care le au asupra stelelor și obiectelor din preajmă, adică inclusiv asupra luminii care se dilată în jurul ei.

Cum arată o gaură neagră? Sursa Foto: Shutterstock

Ce s-ar întâmpla dacă o gaură neagră ar pătrunde în sistemul nostru solar?

O gaură neagră ar putea avea un impact relativ mic sau ar putea distruge complet Pământul?  Depinde de o mulțime de factori, inclusiv de dimensiunea și distanța găurii negre, au spus experții pentru Live Science. Dar în multe scenarii, nu s-ar întâmpla mare lucru.

„Nu sunt, în sine, distructive”, a spus Karina Voggel, cercetător de la Centrul de date astronomice din Strasbourg din Franța, pentru Live Science.

„Este doar masă. Masă foarte comprimată, dar masă. Nu este un aspirator cosmic”, a adăugat ea.

„Dacă o gaură neagră a pătruns în sistemul nostru solar , cele mai mari efecte ar fi gravitaționale . Și aceste efecte ar depinde de masa găurii negre”, a declarat Robert McNees , profesor asociat de fizică la Universitatea Loyola din Chicago, pentru Live Science.

Gravitația Soarelui domină comportamentul corpurilor din sistemul solar până la distanțe uriașe (Pluto,  situat la 6 miliarde de km), așa că orice lucru mai masiv decât Soarele care rătăcește în vecinătatea noastră ar avea efecte vizibile.

„Găurile negre pe care le cunoaștem sunt fie cele cu masă stelară. Pot avea până la 100 de ori masa soarelui. Și pot fi găuri negre supermasive. Acestea au masa de 100.000 până la miliarde de ori mai mult decât masa soarelui. Și se găsesc în centrele galaxiilor. Dar există și alte posibilități”.

A noua planetă ar putea fi o gaură neagră primordială. Sursa Foto: Shutterstock

A noua planetă nu este o altă gigantică gazoasă, ci o gaură neagră primordială

De exemplu, este posibil să se creeze mini găuri negre într-un accelerator de particule. Acestea ar varia de la un singur gram până la aproximativ masa unui om și ar avea dimensiuni microscopice.

„Nimic nu s-ar întâmpla pentru că se evaporă în mai puțin de o secundă”, a spus Voggel.

Apoi, există găuri negre primordiale, care s-ar fi putut forma ca urmare a fluctuațiilor de masă și densitate din universul timpuriu.

„Nu este complet exclus că ar putea exista găuri negre primordiale care plutesc în univers cu mase comparabile cu cea a Pământului”, a spus McNees.

„Și ceva care reprezintă câteva mase Pământului nu ar avea efectele gravitaționale cu adevărat drastice pe care le-ar avea o gaură neagră dacă ar intra în sistemul nostru solar”.

Unii astronomi au speculat că presupusa „ A Noua Planetă”, care ar fi o planetă gigantică din gaz aidoma lui Neptun, afltă la capătul sistemului nostru solar….. nu ar fi o planetă, ci o mică gaură neagră primordială. Aceasta ar fi responsabilă pentru neregulile observate pe orbitele planetelor noastre cunoscute.  Dacă există, o astfel de gaură neagră primordială aflată la capătul sistemului solar nu ar avea efecte foarte mari.

Care ar fi efectele catastrofale unei găuri negre cu masă stelară asupra sistemului nostru solar?

Cu toate acestea, dacă o gaură neagră de masă stelară sau mai mare ar trece prin sistemul nostru solar, ar putea provoca un dezastru.  Dacă ar trece prin norul Oort, ar putea perturba cometele și asteroizii care orbitează acolo și le-ar putea face să se îndrepte către propria noastră planetă. Dacă gaura neagră se apropie puțin de orbita lui Pluto,  ar putea schimba orbitele lui Uranus și Neptun.

„Dar probabil că Pământul nu ar fi încă afectat prea mult”, a spus Voggel. Doar dacă  gaura neagră a depășit orbita lui Uranus, Pământul ar începe să-i simtă efectele.

„Și acum orbita noastră ar fi modificată. Acest lucru ne-ar putea schimba anotimpurile, cufundându-ne într-o eră glaciară sau ridicând temperaturile atât de mult încât viața de pe Pământ ar putea dispărea. acă gaura neagră ar trece pe orbita lui Saturn, probabil că ne-ar muta în afara zonei locuibile în care poate exista apă lichidă. Dacă ar trece pe orbita lui Jupiter, am începe să simțim efecte de maree. Oceanele s-ar evapora; cu siguranță nu ar mai fi posibilă viața”.

Voggel, cât și McNees au spus că scenariul să pătrundă o gaură neagră cu masă stelară în sistemul nostru solar este puțin probabil.

„Ne facem griji că asteroizii vor lovi ocazional Pământul, dar asta se datorează faptului că sunt mulți”, a spus McNees. Dar găurile negre sunt mult mai rare în univers și șansa ca un astronom să întâlnească una este extrem de scăzută.

Citește și: 

Teoria lui Stephen Hawking se confirmă. Găurile negre primordiale au apărut la scurt timp după Big Bang și ar putea fi materia întunecată

Ipoteză halucinantă a câștigătorului premiului Nobel: Energia unui alt univers ajunge la noi prin găurile negre

Ce sunt „GĂURILE negre” din spațiu și ce se întâmplă dacă „aluneci” într-un astfel de abis stelar? Simulare realizată de un supercomputer NASA