Președintele islamist din Egipt a fost demis de către armată, după un an de la învestirea sa în funcție, relatează AFP, care prezintă evenimentele-cheie ale manifestațiilor egiptene ce au dus miercuri seara la înlăturarea de la putere a lui Mohamed Morsi.
– Duminică, 30 iunie
– La îndemnul mișcării Tamarrod (rebeliune, în arabă), mulțimea scandează „afară!” și „poporul vrea înlăturarea regimului”, defilând pe teritoriul întregii țări cu susținerea mai multor personalități și a opoziției laice, liberale sau de stânga.
– Armata estimează la „mai multe milioane” numărul manifestanților, considerând că este vorba despre „cea mai mare manifestație din istoria Egiptului”.
– Confruntările dintre susținătorii și opozanții lui Morsi s-au soldat cu moartea a cel puțin 16 persoane (surse oficiale).
– Luni, 1 iulie
– Sediul central al mișcării Fraților Musulmani, incendiat în timpul nopții, a fost ocupat și jefuit.
– Armata îi dă un ultimatum lui Morsi, cerându-i ca în 48 de ore „să răspundă revendicărilor poporului”. Dacă președintele islamist va refuza ultimatumul, armata avertizează că va realiza o foaie de parcurs pentru ieșirea din criză, asigurând că nu intenționează să dea o „lovitură de stat”. Anunțul a fost întâmpinat cu bucurie de către opozanții lui Morsi, aflați în Piața Tahrir din Cairo.
– Marți, 2 iulie
– Demisia ministrului de Externe și a purtătorilor de cuvânt ai Președinției și Guvernului. Anterior, alți patru miniștri au demisionat de la începutul manifestațiilor.
– Justiția ordonă reinstitutirea în funcție a procurorului general, demis în noiembrie 2012 printr-un decret prezidențial.
– Opoziția susține că are „încredere” în armată și îl desemnează pe Mohammed ElBaradei drept „voce” a sa și negociator în vederea unei „tranziți politice”.
– Morsi declară marți seară că este gată să-și „dea viața” pentru a-și păstra „legitimitatea”, refuzând plecarea sa anticipată din funcția de președinte, după ce s-a întâlnit cu ministrul Apărării și șeful armatei, generalul Abdel Fattah al-Sissi. Într-un mesaj postat pe Twitter, președintele îi cere armatei „să-și retragă avertismentul”, refuzând orice formă de „dictat”.
– În Cairo, zeci de mii de opozanți ai președintelui s-au adunat în Piața Tahrir, în timp ce susținătorii lui Morsi s-au reunit în suburbia Nasr City și în fața Univeristății din Cairo. În confruntări au murit 23 de persoane, dintre care 16 în urma unui atac contra susținătorilor lui Morsi.
– Miercuri, 3 iulie
– În momentul expirării ultimatumului dat de către armată, Morsi propune pe pagina sa de Facebook „formarea unui guvern de coaliție și consens pentru a organiza viitoarele alegeri legislative”.
– Potrivit unor surse din serviciul de securitate, a fost emisă o interdicție de a părăsi Egiptul, care îi vizează pe Morsi și pe mai mulți lideri ai mișcării Fraților Musulmani, inclusiv pe șeful suprem al frăției, Mohammed Badie, și pe „mâna sa dreaptă”, Khairat al-Shater.
– Armata își deplasează blindatele în apropiere de mulțimea susținătorilor lui Morsi din Cairo. Totodată, zeci de mii de opozanți s-au adunat în Cairo și în alte localități.
– Generalul Sissi anunță miercuri seara că președintele Curții Constituționale, Adly Mansour, va prelua conducerea interimară a țării, până vor fi organizate alegeri prezidențiale anticipate, la care Morsi nu va participa. De asemenea, Sissi a anunțat suspendarea Constituției, într-o alocuțiune televizată, înconjurat de principalii lideri religioși din țară și reprezentantul opoziției Mohammed ElBaradei. ElBaradei consideră că aceste măsuri „corespund cu aspirațiile poporului”.
– Anunțul armatei a fost întâmpinată cu bucurie de către zeci de mii de opozanți adunați pe întregul teritoriu al țării.
– Morsi a denunțat această „lovitură de stat, respinsă de toți oamenii liberi din țară”.
Rolul armatei în Egipt, de la îndepărtarea de la putere a lui Hosni Mubarak
CAIRO (MEDIAFAX) – Armata egipteană, care l-a îndepărtat de la putere, miercuri seara, pe președintele islamist Mohamed Morsi, înlocuindu-l cu președintele Curții Constituționale, s-a implicat direct de mai multe ori în administrarea țării de la înlăturarea lui Hosni Mubarak, în februarie 2011, relatează AFP.
– 2011 –
– 11 februarie: Consiliul Suprem al Forțelor Armate (CSFA), condus de ministrul Apărării Mohamed Hussein Tantawi, este desemnat să „administreze afacerile țării”, de către președintele Mubarak, înlăturat de la putere după 18 zile de revoltă populară.
-12 februarie: Armata promite o „tranziție pașnică” spre o „putere civilă aleasă” și își ia angajamentul să respecte tratatele internaționale semnate de Egipt. Ulterior, aceasta începe să destructureze instituțiile fostului regim, anunțând dizolvarea Parlamentului și suspendarea Constituției.
– 24 noiembrie: Armata exclude din nou ipoteza unei plecări imediate de la putere, oficialii militari asigurând că aceasta ar însemna „trădarea poporului”. Mii de egipteni ocupă emblematica piață Tahrir timp de o săptămână, pentru a cere plecarea de la putere a CSFA, acuzat că vrea să perpetueze politica de represiune a fostului regim. În cinci zile mor 42 de persoane.
– 2012 –
– 17 iunie: CSFA își atribuie prerogative vaste, între care puterea legislativă, după încheierea votului pentru primele alegeri prezidențiale post-Mubarak. La 14 iunie, Înalta Curte Constituțională (HCC) declară „ilegal” Parlamentul dominat de islamiști, din cauza unui viciu în legea electorală.
– 12 august: Islamistul Mohamed Morsi, învingător în al doilea tur al alegerilor prezidențiale în fața lui Ahmad Shafiq, considerat candidatul armatei, își consolidează considerabil puterile, îndepărtându-l pe mareșalul Tantawi și anulând prerogativele politice extinse ale armatei. Morsi recuperează pentru el puterea legislativă deținută de un colegiu al generalilor din iunie.
Un alt membru al CSFA, generalul Abdel Fattah al-Sissi, șeful serviciilor militare, îl înlocuiește pe mareșalul Tantawi.
– 2013 –
– 29 ianuarie: Generalul Sissi declară că o „continuare a conflictului între forțele politice și divergențelor lor privind gestionarea țării ar putea conduce la prăbușirea statului”. Izbucnesc violențe între manifestanți și poliție, în timp ce țara sărbătorește doi ani de la începutul revoltei, la 25 ianuarie 2011, împotriva lui Mubarak, pe fondul nemulțumirii față de actualul șef al statului. Acestea provoacă moartea a aproximativ 60 de persoane într-o săptămână.
– 24 iunie: Ministrul Apărării declară că „forțele armate au datoria de a interveni pentru a împiedica Egiptul să plonjeze” într-un conflict, înaintea primei aniversări a alegerii lui Morsi ca președinte, unii dintre liderii opoziției cerându-i demisia.
– 1 iulie: Armata îi acordă lui Mohamed Morsi 48 de ore pentru „a răspunde revendicărilor poporului”, din care o mare parte protestează pentru a cere plecarea sa de la putere.
– 3 iulie: Expiră ultimatumul armatei ce amenință să impună propria „foaie de parcurs” pentru Morsi.
În cursul serii, armata îl înlătură pe Morsi, înlocuindu-l cu președintele Curții Constituționale până la organizarea de noi alegeri prezidențiale anticipate. Constituția este suspendată, anunță șeful armatei Abdel Fattah al-Sissi, într-o alocuțiune televizată. Morsi, confruntat în timpul președinției sale cu o contestare populară care a atins apogeul în ultimele zile, denunță o „lovitură de stat completă”.
Anna Primac, [email protected]
Iuliana Enache, [email protected]