Descoperire INCREDIBILĂ în Oceanul Indian. Anunț-bombă al cercetătorilor. Au găsit continentul dispărut

Fragmente ale unui continent străvechi au fost găsite pe fundul Oceanului Indian, cercetătorii care au făcut descoperirea susținând că această bucată de uscat ar fi existat cu cel puțin 85 de milioane de ani în urmă, informează bbc.co.uk.

Bucata de continent, pe care specialiștii au numit-o Mauritia, se pare că s-a fragmentat și a dispărut în ape, pe măsură ce noile continente se formau, se arată în studiul recent publicat de revista Nature Geoscience.

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

APĂRARE MApN: „A fost detectat un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni la 15 km de Chilia Veche”

23:10

Până în urmă cu aproximativ 750 de milioane de ani, uscatul era o masă compactă, formând un singur continent, numit Rodinia. Și, cu toate că în prezent sunt separate de mii de kilometri de ocean, India și Madagascar erau odată vecine.

Acum, cercetătorii cred că au găsit dovada existenței unui continent – mai precis un microcontinent – care s-a desprins cândva dintre cele două. Echipa de specialiști a ajuns la această concluzie după ce a studiat particulele de nisip de pe plajele din Mauritius. Aceștia au constatat că, deși nisipul data din perioada unei erupții vulcanice care a avut loc în urmă cu nouă milioane de ani, acesta conținea minerale care erau mult mai vechi.

„Am găsit zircon în acest nisip, iar acesta este un element care se găsește de obicei în învelișul terestru. Acesta era foarte, foarte vechi.”, a spus profesorul Trond Torsvik, de la Universitatea din Oslo.

Potrivit acestuia, zirconul avea o vechime cuprinsă între 1,97 de miliarde și 600 de milioane de ani, echipa de specialiști care a realizat studiul susținând că acestea erau rămășițe ale unei zone de uscat străvechi, care au fost acoperite în timpul erupției vulcanice.

Cercetările asupra rămășițelor vechiului continent vor continua, mai spun specialiștii.

„Avem nevoie de informații despre evoluția seismică, astfel încât să putem determina structura. Aceasta ar fi o ultimă dovadă care să susțină descoperirea noastră. Sau am putea fora și mai adânc, dar asta ne-ar costa foarte mulți bani”, a spus profesorul Torsvik.