Vor intra rușii în Ucraina la fel ca în Georgia? Care este riscul unui război la granițele României

Opoziția proeuropeană din Ucraina l-a desemnat, miercuri seară, pe bancherul Arseni Iațeniuk premier al guvernului de tranziție ce va înlocui, până la noi alegeri, regimul Ianukovici, înlăturat de la putere la sfârșitul săptămânii trecute, după zile sângeroase pe EuroMaidan, cu violențe soldate cu peste 80 de morți. Deși Kievul s-a mai liniștit, situația a devenit extrem de tensionată în Crimeea, unde forțe separatiste au ocupat, joi dimineață, clădirile Guvernului și Parlamentului din regiune, arborând steaguri rusești.

Arseni Iațeniuk a fost desemnat pentru funcția de prim-ministru de Consiliul Pieței Independenței, din care fac parte liderii politici proeuropeni, reprezentanți ai societății civile și grupuri extremiste. Anunțul a fost făcut în fața zecilor de mii de manifestanți care sunt în continuare în Piața Independenței din Kiev. În primele lui comentarii de după nominalizare, Iațeniuk a subliniat situația precară în care se află țara, care stă pe buza „unei catastrofe naționale” și colapsul nu va putea fi evitat fără măsuri dure, deloc populare.

„Arseni Iațeniuk este urmașul Iuliei Timoșenko la conducerea partidului Batikivșcina. Are cele mai multe șanse. Multe dintre personalitățile propuse ca fiind candidați la portofolii ministeriale sunt din est sau din centrul țării, preponederent vorbitori de rusă”, a explicat pentru gândul Octavian Milewski, politolog specializat în spațiul post-sovietic.

O parte dintre activiștii de pe Maidan, unii dintre ei oameni de afaceri și bine cotați din punct de vedere al imaginii, sunt în cărți pentru a deveni miniștri.

„Aceștia nu au, însă, experiență profesională pe zona respectivă și nici politică. Aici mă refer la Dmitro Bulatov (dispărut în ianuarie și a reapărut după peste o săptămână bătut crunt și cu o bucată de ureche tăiată n.r.) – propus la Ministerul Tineretului și Sporturilor, Evgheni Nisiuk – propus la Ministerul Culturii și Andrei Parubi, liderul Maidanului, – propus la Ministerul Apărării. Este un lucru să conduci detașamentele de voluntari și alta să conduci Ministerul Apărării. Este foarte mult populism aici și asta se datorează Iuliei Timoșenko care vrea să își capitalizeze maidanul”, mai spune politologul.

Între cei care ar putea intra în noul guvern, de tranziție, sunt și nume care provin din zonele estice, preponderent rusofile și rusofone, și centru. Octavian Milewski susține că acesta este un semnal clar pentru reconcilierea dintre estul rusofon și rusofil și vestul ucrainofon și proeuropean.

În ciuda scepticismului și a nemulțumirilor încă existente, pe Maidan situația era calmă miercuri. „Situația aici în Kiev este destul de calmă. În zilele de 18 – 19 februarie, însă, aici s-au folosit multe grenade. Am găsit pe jos și cartușe de Kalașnikov. Foarte mulți dintre cei care au luptat doresc ca cei din opoziția politică să nu vină la putere”, a declarat pentru gândul C.D., un român care se află pe Maidan din luna noiembrie și care a asistat la toate fazele mișcării protestatare.

Secesiunea Crimeei, arma de a șantaja Kievul

La câteva zile de la înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, pe numele căruia Kievul a emis miercuri mandat de arestare internațional pentru „crime în masă”, ucrainenii încearcă să formeze un nou Guvern care să nu fie prorus. Deși în Crimeea confruntările dintre cele două tabere (ucrainofonă vs. rusofonă) continuă, președintele Parlamentului regional, Volodimir Konstantinov, a negat că instituția pe care o conduce intenționează să ridice problema separării regiunii de Ucraina. La începutul lunii februarie, autoritățile locale din Crimeea au sugerat, la începutul lunii februarie, amendarea Constituției locale, astfel încât să prevadă că Rusia este „garanta” acestei autonomii în fața restului Ucrainei.

Occidentalii nu își ascund, de mai multe zile, temerile cu privire la integritatea teritorială a Ucrainei și au făcut apel la păstrarea unității teritoriale. Ei se tem că această criză din ultimele luni a adâncit prăpastia dintre estul rusofon și rusofil, majoritar, și vestul naționalist și ucrainofon.

Situația din Crimeea este una complexă în contextul în care 15% dintre populație este tătară, 60% este rusă și restul ucraineni, atrage atenția Octavian Milewski, politolog specializat în spațiul post-sovietic.

Crimeea este o peninsulă în sudul Ucrainei, care a aparținut, în cadrul Uniunii Sovietice, Rusiei, după care a fost cedată Ucrainei, în 1954. Orașul Sevastopol continuă să găzduiască Flota rusă la Marea Neagră.

„La reuniunea Sovietului Suprem (Parlamentul n.r.) din Crimeea nu s-a înregistrat cvorum. Deputații din Partidul Regiunilor care dominau până acum aproape că nu mai au organizație. S-a creat practic un vid de putere. Tătarii, fiind afiliați în mare partidului lui Iațeniuk și Timoșenko, nu au venit la ședința în care trebuia să se discute separatismul de Ucraina”, mai spune expertul, într-un interviu acordat gândul.

Acesta atrage atenția că vidulul de putere creat de fostul partid de guvernare al lui Ianukovici – Partidul Regiunilor, încearcă să fie ocupat de către organizații prorusești „care nu cumulează mai mult de 3 – 4% la alegeri, dar sunt importante împreună”.

„În cea mai mare parte a existenței ei, Crimeea nu și-a pus problema secesiunii. Secesiunea a fost mai mult o monedă de schimb cu centrul de la Kiev. Ăsta este un boom pe care îl dețin și pe baza căruia obțin orice de la Kiev – anumite înlesniri la buget, anumite finanțări, investiții, atâtea câte sunt. Sunt anumite forțe rusești în spate care exacerbează această idee a secesiunii. Practic, Rusia a suferit o înfrângere cu Euromaidanul. Acum se merge încet, încet spre stabilizare. Crimeea este unicul instrument considerabil care poate permite Rusiei să-și întărească atuurile în Ucraina. În momentul de față, Crimeea este cel mai puternic instrument al Rusiei pentru a menține Kievul. Kievul joacă atent acum, au și susținerea tătarilor „, mai spune el.

Analistul amintește că după venirea la putere a partidului lui Ianukovici, influența organizațiilor prorusești din regiunea autonomă, printre care Uniunea Stavrida sau Consiliul Rusesc, a fost limitată. „Cât a fost Ianukovici, practic, Crimeea a fost stabilă”, afirmă el, adâugând că situația de acum poate fi comparată cu cea din 1993 când în Crimeea au fost o serie de manifestații, dar care au fost aplanate.

„Crimeea, care are mult mai multă populație rusă decât Transnistria, a fost mai stabilă, nu a fost în stare să se rupă. Este mai degrabă o licitație pentru elitele locale pentru putere, pentru acces la resurse, ulterior”, este de părere Octavian Milewski, politolog specializat în spațiul post-sovietic.

Verificarea pregătirii pentru luptă a trupelor din districtele vecine cu Ucraina, un exercițiu normal care pune, însă, presiune pe Kiev

Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat miercuri verificarea pregătirii pentru luptă a trupelor din Districtul Militar Central și din Districtul Militar Vestic al Rusiei, relatează BBC News Online.

Districtul Vestic își are sediul la Sankt Petersburg și se întinde din zona arctică de vest a Rusiei până la granița cu Ucraina și Belarus. Districtul central își are sediul la Ekaterinburg și se întinde din Siberia până la vest de Munții Ural. Îndepărtarea de la putere a lui Ianukovici a generat îngrijorări în vest cu privire la o posibilă intervenție militară a Rusiei în regiunile proruse din Ucraina, în special în Crimeea, unde staționează Flota Rusă la Marea Neagră. Dar oficialii ruși au declarat public că o astfel de mișcare este improbabilă.

„Ce s-a întâmplat astăzi (miercuri n.r.) a fost simularea unui exercițiu militar. Putin a început să ordone astfel de exerciții începând de anul trecut. Nu este o mobilizare. Rușii sunt foarte abili în acest joc, s-a terminat cu olimpiada, astfel că Ucraina este în top, în special Crimeea. Asta se vede și din toate ziarele rusești. Cel puțin, în prezent, ce se întâmplă în Crimeea nu reprezintă un scenariu pentru ce s-a întâmplat în 2008 în Georgia (intervenția militară rusă în Georgia timp de șase zile n.r.)”, opinează acesta.

La rândul lui, ministrul ucrainean interimar de Interne, Arsen Avakov, a anunțat joi că întreaga poliție a fost plasată în stare de alertă, inclusiv a forțelor speciale, după ocuparea de către separatiști a Parlamentului și Guvernului Crimeei. Tot el a anunțat, marți seară, într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, că structura antirevoltă Berkut a fost desființată. Miercuri a anunțat că, pentru a nu incita spiritele în Crimeea, autoritățile interimare ucrainene au preferat să nu trimită forțe speciale pentru capturarea fugarului Ianukovici. „Este o decizie înțeleaptă, mai ales în contextul manifestațiilor și ciocnirilor de astăzi. Se simte, însă, lipsa acestor trupe de jandarmi cu atribuții extinse – Berkut. Din această cauză nu sunt forțe suficiente care să oprească ciocnirile”, este de părere politologul Octavian Milewski.

În următoarele zile trebuie încheiat un acord financiar, gazul rusesc nu reprezintă o presiune

După formarea unui nou guvern, de tranziție, care va avea loc, cel mai probabil, joi, potrivit anunțurilor oficiale venite de la Kiev, și a unui acord pe care președintele interimar Aleksandr Turcinov încearcă să îl încheie cu protestatarii, Ucraina trebuie să rezolve rapid problema financiară. Potrivit ministrului interimar ucrainean de Finanțe Iuri Kolobov, Kievul are nevoie de 35 de miliarde de dolari în următorii doi ani și își pune speranța în organizarea unei conferințe a donatorilor occidentali. SUA și UE s-au angajat să ajute noua administrație.

„Ucraina este într-o criză de capacitate de plată, i-au scăzut rezervele foarte mult. PIB-ul Ucrainei este de 178 de miliarde de grivne, parcă, iar în trezorerie au rămas cam 18 miliarde, în special, pe fondul scadenței la plata creditelor pe care le are și către Rusia, pentru gaz. Nu este loc de prea mult, în următoarele zile trebuie încheiat un acord financiar”, atrage atenția Octavian Milewski.

Referitor la presiunea gazului rusesc, politologul consideră că Rusia nu mai poate folosi acest instrument acum, în contextul în care ucrainenii folosesc foarte mult în ultimii ani în energie cărbunele propriu. „Într-un top 15 al miliardarilor din Rusia, apărut recent în Forbes, cam vreo 7 – 8 au afaceri în industriile grele consumatoare de gaze din Ucraiana. Acesta este un argument rațional, nu știu însă cât stă în picioare la Kremlin. Nu îl îngropi pe cel pe care îl creditezi că el este cel care îți dă bani”, aduce politologul un nou argument în sprijinul ideei că Rusia nu va opri conducta de gaz către Ucraina.

Venirea Iuliei Timoșenko pe Maidan, sursă de dezechilibru

Acesta mai spune că nici nu se pune problema ca următorul președinte al Ucrainei să nu meargă către Uniunea Europeană. „Principalii candidați la prezidențiale sunt clar Iulia Timoșenko, care joacă singură, Vitali Kliciko, care joacă cartea pragmatismului, fiind un candidat reconciliant, și Serghei Tigitco, un inginer originar din Basarabia, ce vine de la Partidul Regiunilor. Ieșirea lui Timoșenko din închisoare a produs, însă, un dezechilibru. Exista o înțelegere între ei că Vitali Kliciko va candida pentru președinție, iar anunțul de sâmbătă seara al lui Timoșenko de pe Maidan de a candida a stricat planurile. Este foarte mult populism acum”, afirmă acesta.

În opinia politologului, Iulia Timoșenko are clar susținerea Uniunii Europeane la prezidențiale.

Potrivit Constituției din 2004, reintrate în vigoare duminică, președintele Ucrainei are atribuții limitate acum. Nu mai numește primul ministru, poate numi doar ministrul de Externe și cel al Apărării. Nu mai numește șeful serviciilor secrete și al altor instituții importante. „Miza de președinte este importantă, dar ea a scăzut odată cu reintrarea în vigoare a Constituției din 2004”, mai spune politologul

Dincolo de liderii politici, pe maidan s-au format și lideri civici. „Societatea civilă a ieșit întărită. Este un nou loc de mistificare națională pe Maidan. Este greu cuantificabil, greu de urmărit și greu de înțeles pentru politicieni uneori, pentru că acesta nu a sancționat puterea cu un vot. Se va întâmpla cel mai probabil pe 25 mai, la alegerile prezidențiale. Ceea ce nu s-a întâmplat și Maidanul și-o dorește este organizarea de alegeri parlamentare. De drept, ar trebui să aibă loc în 2016 – 2017 și este foarte târziu pentru că încrederea e scăzută. Nu opoziția a dominat Maidanul, ci invers”, conchide Octavian Milewski, în interviul acordat gândul.