30 de ani de la ziua care e redefinit cuvântul DEZASTRU: Cernobîl, 26 aprilie 1986

Reactorul numărul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986. Accidentul nuclear, cel mai grav din istorie, a provocat pe loc moartea a 31 de persoane, dar numărul total al victimelor ar putea fi între câteva sute de mii și milioane, notează experți citați de presa internațională.

Deflagrația a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul orașului Pripiat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiștii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani.

„Reactorul numărul 4 a devenit practic, în mod neplanificat, depozit pentru deșeuri radioactive. Un astfel de loc pentru stocare reprezintă un pericol cel puțin 3.000 de ani. Acest lucru înseamnă că zona din jurul fostei centrale Cernobîl va putea fi locuită abia în anul 4986”, notează publicația Miami Herald.

VIDEO Emil Străinu: „Se pregătește un alt vaccin pentru așa zisa boală X. A doua etapă a marii resetări planetare o constituie războiul”

00:10

POLITICĂ CNA sesizează Parchetul General cu privire la AGRESIUNEA Dianei Şoşoacă asupra Presei

00:03

Însă Detlef Appel, specialist în geologie și directorul companiei germane PanGeo, avertizează că deșeurile nucleare generează riscuri aproximativ un milion de ani.

Împlinirea a treizeci de ani de la cel mai grav accident nuclear din lume a atras o atenție suplimentară, în contextul finalizării iminente a unei structuri gigante placate cu oțel, în valoare de 1,5 miliarde de euro, care va înconjura vechiul reactor și care va pentru a preveni scurgerile suplimentare de substanțe radioactive pentru următorii 100 de ani, informează The Straits Times.

Proiectul cuprinde donații de la peste 40 de guverne. Premierul Ucrainei, Vladimir Groysman, a spus că lecțiile de la Cernobîl ar trebui luate în seamă de toată lumea.

Chiar și cu noua structură, zona înconjurătoare, de aproximativ 2.600 de kilometri pătrați de pădure, va rămâne în mare parte nelocuibilă și închisă pentru vizitatorii neautoritați.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), aproximativ 4.000 de oameni au murit din cauza efectelor radioactive directe ale dezastrului nuclear. Alții experți dezvăluie că bilanțul este mult mai mare.
„La nivel mondial, au murit 1,44 milioane de oameni”, afirmă Aleksei Iablokov, fost consilier pentru mediu al președintelui rus Boris Elțîn.

Fizicianul belarus Georgi Lepin, vicepreședintele Asociației membrilor echipei de intervenție de la Cernobîl, afirmă că 13.000 de persoane implicate în lucrările de izolare a reactorului au murit, iar alte 70.000 s-au îmbolnăvit grav, conform ziarului american Miami Herald.

Un studiu al Națiunilor Unite relevă că „aproximativ cinci milioane de oameni” afectați de contaminarea radioactivă locuiesc în Ucraina, Belarus și Rusia.

Dezastrul și reacția Guvernului au refectat neajunsurile regimului sovietic, cu o birocrație extinsă și cu un cult al secretului. De exemplu, ordinul de evacuare a fost dat la abia 36 de ore după ce a avut loc accidentul nuclear.