50.000.000.000 $. CINE IA BANII?

Era Vladimir Putin (2000 – prezent) începea, în Rusia, cu o luptă de putere între noul președinte și oligarhi. Lupta a continuat de-a lungul primului mandat al celui care este acum cel mai puternic om din Rusia. Pe urmă, s-a ajuns la un acord nescris: putere pentru oligarhi, în schimbul sprijinului deschis acordat lui Vladimir Putin: „jucăm împreună sau tu nu joci deloc”, aceasta pare să fie regula de aur a lui Putin pentru magnații din țara lui, un avertisment pentru oligarhii incomozi Kremlinului.

Sancțiunile comunității internaționale impuse Rusiei pentru implicarea activă în „acțiunile de destabilizare” care au aruncat Ucraina într-un război sângeros încep să scoată la iveală fisuri în relația lui Putin cu oligarhii ruși, după cum se laudă diverse cancelarii europene. Dincolo de sancțiunile deja impuse și de amenințarea cu noi sancțiuni, regimul lui Vladimir Putin a mai primit zilele acestea o lovitură, care atacă însăși „regula” expusă mai sus.

Rusia a fost condamnată de către Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga la plata sumei de 50 de miliarde de dolari sub formă de despăgubiri pentru acționarii fostei companii petroliere Yukos.

Reclamanții au fost cei care au anunțat, luni, într-o conferință de presă, decizia. Partea învingătoare în această speță spune că este cea mai mare despăgubire acordată vreodată de către o curte de arbitraj. „Decizia este istorică”, se aude din această tabără.

Presa financiară se arată mai rezervată în aprecieri, dar admite că este, cu siguranță, una dintre cele mai mari despăgubiri impuse printr-o decizie arbitrală unui stat. Potrivit Mediafax, valoarea despăgubirii stabilită de către Curtea de Arbitraj de la Haga este de 20 de ori mai mare decât cea mai mare sumă stabilită până în prezent de către această instanță.

Sursa: textul deciziei

Hotărârea curții de la Haga, care vine după un proces de mai bine de 9 ani, mai are și o altă miză, care nu trebuie neglijată. Textul deciziei vine cu detalii foarte puternice despre jocurile politice ale lui Vladimir Putin și amestecul Kremlinului în mediul de afaceri rusesc. În plus, subliniază Reuters, dacă Rusia va trebui, într-adevăr, să plătească această despăgubire, intrarea în recesiune este o certitudine. O Rusie în recesiune ar putea fi mai puțin îngăduitoare față de politicile -costisitoare – ale lui Vladimir Putin în Ucraina de Est, Republica Moldova și alte state pe care liderul ar vrea să le controleze cu orice preț.

CITEȘTE AICI DECIZIA CURȚII DE ARBITRAJ

De unde a pornit totul?

La începutul anilor 2000, când Vladimir Putin se instala la conducerea țării, compania petrolieră Yukos era una dintre cele mai mari și de succes companii rusești. Producea 20 la sută din petrolul rusesc, 2 la sută din producția mondială de petrol.

Compania era controlată de oligarhul și oponentul Kremlinului Mihail Hodorkovski, pe atunci cel mai bogat om din Rusia.

În 2004, anul dintre arestarea și condamnarea lui, Hodorkovski, care a controlat Yukos prin intermediul grupului Mentep (cu sediul în Gribraltar, actualmente GML), avea o avere de 15 miliarde de dolari și era al 15-lea cel mai bogat om din Rusia.

FOTO: Natalia Kolesnikova/AFP/Mediafax

În 2003, însă, guvernul rus a înștiințat compania Yukos că are de plătit taxe în valoare de 27 de miliarde de dolari. În același an, Hodorkovski era arestat, împreună cu parteneri de-ai săi (foto mai jos – M. Hodorkovski și P. Lebedev). Guvernul a înghețat toate activele companiei, care nu a putut să plătească restanțele imputate. În 2004, Hodorkovski era condamnat pentru evaziune și fraudă. „Un hoț trebuie să fie în închisoare”, spunea la acea vreme Putin.

FOTO: Alexandr Lemenov/AFP/Mediafax

În 2006, o instanță declara falimentul Yukos, care a fost dezmembrată și vândută la prețuri derizorii unor companii petroliere de stat. Principalul beneficiar de pe urma distrugerii Yukos a fost oligarhul Igor Sechin, apropiat al lui Vladimir Putin, conducătorul companiei Rosneft.

FOTO: Maxim Marmur/AFP/Mediafax

Cum a ajuns cazul la Haga?

În februarie 2005, trei dintre acționarii majoritari ai Yukos inițiau, la Haga, procedura de arbitraj împotriva Federației Ruse. Motivul: Rusia era acuzată că, prin acțiunile sale împotriva Yukos, a încălcat Tratatul privind Carta Energiei. Cazul a fost înaintat de: Hulley Enterprises Limited (Cipru), Yukos Universal Limited (Isle of Man) și Veteran Petroleum Limited (Cipru).

Trebuie precizat că foștii acționari ai Yukos au acționat Rusia în numeroase instanțe din mai multe țări. De altfel, săptămâna aceasta, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului este așteptată să se pronunțe pe această speță și sunt mari șanse ca și la Strasbourg să câștige tot foștii maganți care conduceau Yukos.

Mihail Hodorkovski nu face, însă, parte dintre reclamanți. După ce a fost arestat, oligarhul și-a cedat acțiunile la Menatep, actualmente GML. I le-a dat lui Leonid Nezvelin, care a fugit ulterior în Israel, de teama – spune el – persecuțiilor politice. Acum, el este cel mai mare beneficiar al deciziei istorice de la Haga.

Ce a decis Curtea?

Pe scurt, ideea principală a deciziei Curții Permamente de la Haga, consultată de gândul, este că acțiunile statului rus împotriva Yukos au fost motivate politic și abuzive. Taxele imputate Yukos și licitațiile în care gigantul rus a fost naționalizat au fost o farsă, au stabilit cei trei judecători după aproape un deceniu de analizat speța.

Curtea a stabilit ca suma de 50 de miliarde – mai puțin de jumătate din cât au cerut reclamanții – trebuie să ajungă la subsidiarele fostului grup Menatep, cel care controla Yukos.

Decizia a provocat azi valuri și la bursă, acțiunile companiei Rosneft scăzând cu 2,8 la sută.

Ce înseamnă decizia pentru Rusia?

Efectele acestei hotărâri arbitrale pentru Rusia sunt numeroase. Din punct de vedere economic, cele 50 de miliarde ar putea determina intrarea în recesiune a unei economii împovărate de sancțiunile comunității internaționale ca urmare a acțiunilor de „destabilizare” a Ucrainei, o economie care a suportat – fără să o recunoască –  costurile înarmării separatiștilor din estul Ucrainei, precum și a anexării peninsulei Crimeea.

De asemenea, ea poate afecta relația deja tensionată a lui Vladimir Putin cu oligarhii ruși. Dincolo de orice speculații, însă, sutele de pagini ale deciziei de la Haga conțin mărturii și interpretări ale judecătorilor pe marginea relației lui Putin cu oligarhii și a abuzurilor comise de liderul rus împotriva celor pe care îi consideră dușmanii regimului său. Un aspect foarte important într-o perioadă în care liderul de la Kremlin este contestat tot mai mult.

Foarte interesant este că o declarație a lui Vladimir Putin din 2004 a fost considerată de judecători drept dovada scopurilor politice din spatele afacerii Yukos:

Sursa: textul deciziei

Sursa: textul deciziei

Va plăti Rusia?

Într-o reacție pentru presă, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a dat asigurări azi că „autoritățile care reprezintă Rusia în acest proces vor face uz de toate mijloacele aflate la dispoziția lor pentru a se apăra”.

Bloomberg citează un avocat care a reprezentat „tabăra Yukos” și care spune că se așteaptă ca lupta să mai dureze chiar și încă zece ani: „Rusia are bani să angajeze cei mai buni avocați din lume și nu va renunța atât de ușor”, a spus Dmitri Gololobov.

Decizia Curții de Arbitraj, ca orice hotărâre arbitrală, este definitivă. Ea poate fi atacată însă în anulare, la curtea de apel. Astfel, a explicat un expert contactat de gândul, Rusia ar putea acționa în anulare decizia, tot în Olanda. Este greu de crezut că o curte de apel olandeză va anula decizia Curții Permanente de Arbitraj de la Haga, însă este o tactică eficientă de tergiversare. Altfel, Rusia are 180 de zile la dispoziție pentru a începe plățile către subsidiarele fostului grup Menatep.

Sursa: textul deciziei

Sursa: textul deciziei

Sursa: textul deciziei

Cine beneficiază de această decizie?

Cel mai mare beneficiar al acestei sume este Leonid Nezvlin (foto), cel care a primit acțiunile majoritare la Menatep de la Mihail Hodorkovski. El este urmat de Platon Lebedev, Mihail Brudno, Vladimir Dubov și Vasilly Shaknovski, toți oligarhi căzuți de mult din grațiile Kremlinului.

FOTO: Nicholas Kamm/AFP/Mediafax

Cât despre Mihail Hodorkovski, fostul oligarh, grațiat în decembrie spre surpriza tuturor, s-a declarat azi bucuros de decizie, precizând însă că la el nu va ajunge niciun dolar din despăgubire: „Am aflat cu mare satisfacție despre decizia Curții Permanente de Arbitraj (…). Este fantastic că acționarii au șansa de a-și recupera pierderile. Este trist că despăgubirile trebuie să vină din cuferele statului, și nu din buzunarele mafioților sau ale oligarhilor lui Putin”, a reacționat Hodorkovski, care trăiește acum în Elveția, citat de The Guardian.

FOTO: Dimitar Dilkoff/AFP/Mediafax