„Îmi place să mă gândesc la mine ca la o persoană foarte flexibilă. Nu e nevoie să am o cale anume. Nu îmi place să spun unde mă duc și ce o să fac. (…) Deciziile noastre vor fi ghidate de valorile și scopurile noastre – și vom respinge calea ideologiei inflexibile, care duce de prea multe ori la consecințe neintenționate”, a declarat președintele american Donald Trump, sâmbătă, după ce vineri a dat ordinul executiv prin care 59 de rachete Tomahawk au lovit baza aeriană siriană de la Shayrat, locul de unde a fost declanșat atacul cu bombe chimice care a ucis zeci de copii și civili sirieni, în provincia Idlib, cu câteva zile înainte.
Pentru mulți americani, această flexibilitate declarată a lui Trump semnifică ideea că de fapt președintele nu are nicio strategie, iar lovitura dată Siriei nu face parte dintr-un plan mai mare pentru criza de acolo, ci va rămâne exact la stadiul actual: o reacție de moment, coercitivă și menită să descurajeze, la adresa dictatorului Bashar al-Assad, care își folosește armele chimice împotriva propriului popor și al opozanților, la adăpostul Rusiei și Iranului, care îl susțin la putere.
Într-o scrisoare adresată Congresului, sâmbătă, Donald Trump a arătat că lovitura dată Siriei a avut ca scop „degradarea abilității armatei siriene de a realiza atacuri viitoare cu arme chimice și descurajarea regimului sirian de a folosi sau prolifera armele chimice, promovând astfel stabilitatea în regiune și evitând o înrăutățire a actualei catastrofe umanitare din regiune„, conform Washington Post.
Cu toate acestea, oficiali ai administrației americane arată că operațiunea de vineri dimineață nu a eliminat capabilitatea regimului Assad de a lansa atacuri chimice. De altfel, nici măcar baza aeriană de la Shayrat nu a fost distrusă complet sau scoasă din uz, în aceeași zi sirienii lansând de acolo atacuri aeriene împotriva pozițiilor insurgenților.
„Nu știm încă dacă e vorba de un efort singular sau nu. Nu putem prezice ce se va întâmpla sau ce nu se va întâmpla. Cu siguranță, este speranța acestei administrații ca această acțiune să influențeze comportamentul lui Assad într-o direcție pozitivă și să nu mai asistăm la alte atacuri chimice”, a declarat un oficial american al administrației Trump, pentru Washington Post.
Nesiguranța față de ce va urma, chiar în rândul propriei administrații, combinată cu „flexibilitatea” cu care se laudă Trump este ilustrată și de recenta răsucire a discursului public al SUA în raport cu regimul de la Damasc.
După ce în Consiliul de Securitate al ONU, ambasadoarea SUA la ONU Nikki Halley a arătat că atacul este o reacție strict la folosirea armelor chimice de către Assad, într-un interviu acordat CNN aceeași Nikki Halley arată că îndepărtarea lui Assad de la putere a devenit prioritatea de top a SUA.
„Plecarea de la putere a lui Assad nu este singura prioritate. Ce încercăm să facem este evident să învingem ISIS. În al doilea rând, nu vedem o Sirie liniștită cu Assad acolo. În al treilea rând, afară cu influența iraniană. Și în sfârșit să facem pași către o soluție politică, pentru că până la urmă este o situație complicată, nu există răspunsuri simple și o soluție politică va trebui să se întâmple”, a declarat Halley într-un interviu pentru CNN, care este difuzat duminică.
Ce cred americanii despre atacul din Siria: a făcut bine sau a greșit Donald Trump?
51% dintre americanii care au participat la un sondaj realizat de către YouGov pentru Huffington Post au răspuns că Donald Trump a făcut bine atacând Siria, ca răspuns la folosirea armelor chimice de către guvernul de la Damasc. În același timp, 32% au spus că Trump a greșit, iar 17% nu au fost siguri pe un răspuns.
Patru din 10 respondenți consideră atacurile cu rachete drept o reacție potrivită, în timp ce 25% le consideră prea agresive, iar 10% prea puțin agresive.
Doar 20% dintre americani ar dori ca Trump să meargă mai departe cu acțiunile militare în Siria, 36% opunându-se ideii. 45% nu sunt siguri de răspuns.
Politic vorbind, votanții lui Trump îl susțin în continuare puternic, 83% dintre ei fiind în sprijinul atacurilor asupra Siriei și doar 11% împotrivă. Americanii care au votat cu Hillary Clinton înclină mai degrabă să dezaprobe atacurile comandate de Trump – 40% sunt de acord, 47% se opun.
Pe categorii de vârstă, cei peste 65 de ani susțin cel mai mult atacul asupra Siriei, iar tinerii cel mai puțin.
Cei mai mulți dintre americani consideră că Trump nu a planificat îndeajuns de bine atacul din Siria, 42% dintre respondenți spunând astfel, 32% spunând că a planificat destul de bine, iar restul nefiind siguri. Politic, răspunsurile sunt împărțite previzibil: 77% din votanții lui Trump au spus că președintele a planificat bine atacul, iar 66% dintre cei care au votat cu Hillary Clinton au spus că nu.
Consecvența lui Donald Trump față de pozițiile sale anterioare cu privire la Siria i-a împărțit din nou pe respondenți, cei mai mulți considerând însă că Trump nu a fost consecvent cu sine și declarațiile sale. 44% au considerat că gestul lui Trump a venit în contradicție cu pozițiile sale anterioare față de Siria, 24% că gestul a fost consecvent, iar 31% nu au fost siguri de un răspuns. Dintre votanții lui Trump, doar 49% au considerat că Trump a fost consecvent, în timp ce 28% au spus că nu.
Cei mai mulți americani consideră că Trump ar fi trebuit să obțină aprobarea Congresului înainte să declanșeze atacul din Siria – 46%, în timp ce 31% consideră că nu era nevoie de ea, iar 23% nefiind siguri de un răspuns. Politic, votanții lui Clinton au mers 75% pe varianta aprobării de către Congres, iar cei ai lui Trump doar 17%, în timp ce varianta fără autorizarea Congresului a fost sprijinită de 66% dintre votanții lui Trump și de doar 12% din votanții lui Clinton.
Sondajul YouGov a fost realizat în perioada 7-8 aprilie, pe un eșantion de 1.000 de americani, online, respondenții fiind aleși din cele 50 de state americane, pentru a fi reprezentativi demografiei SUA.