Prima pagină » Știri externe » A murit Hugo Chavez. Lunga și tumultuoasa carieră politică a președintelui venezuelean

A murit Hugo Chavez. Lunga și tumultuoasa carieră politică a președintelui venezuelean

A murit Hugo Chavez. Lunga și tumultuoasa carieră politică a președintelui venezuelean
Președintele venezuelean Hugo Chavez, care a decedat marți la Caracas din cauza cancerului, a avut carieră lungă și tumultoasă, fiind ales la conducerea țării pentru prima dată în 1998, după ce s-a remarcat printr-o lovitură de stat ratată în 1992, relatează AFP.

Președintele venezuelean Hugo Chavez, care a decedat marți la Caracas din cauza cancerului, a avut carieră lungă și tumultoasă, fiind ales la conducerea țării pentru prima dată în 1998, după ce s-a remarcat printr-o lovitură de stat ratată în 1992, relatează AFP.

1992 – Locotenent-colonelul parașutist Hugo Chavez preia conducerea unei lovituri de stat eșuate împotriva președintelui Carlos Andres Perez.

1994 – Chavez și tovarășii săi, condamnați pentru „rebeliune militară”, sunt eliberați din închisoare în cadrul unei amnistii prezidențiale.

1998 – La conducerea unei coaliții de partide, majoritatea de stânga, Chavez este ales președinte, în decembrie, cu 56% din voturi.

1999 – El convoacă un referendum în vederea creării unei Adunări Naționale Constituante, iar noua Constituție venezueleană este aprobată cu peste 70% din voturi.

2000 – Chavez este reales președinte pentru un nou mandat de șase ani, cu 56,9% din voturi.

2001 – Sunt votate 49 de legi, inclusiv unele care autorizează naționalizatea terenurilor, petrolului și băncilor, suscitând furie și manifestații din partea opoziției.

2002 – După numeroase greve în sectorul petrolier, Confederația Muncitorilor din Venezuela (CTV) și organizația patronală Fedecamaras cer, la 6 aprilie, în cursul unei manifestații uriașe, la Palatul prezidențial, plecarea lui Chavez de la putere. În cursul operațiunilor de reprimare sunt ucise 19 persoane, iar alte câteva sunt rănite.

– 11 aprilie: Statul Major militar încearcă să dea o lovitură de stat.

– 12 aprilie: comandantul forțelor armate Lucas Rincon anunță că Chavez a acceptat să demisioneze.

– 14 aprilie: Chavez revine la președinție cu ajutorul unor militari loiali și mai ales a mobilizării a mii de simpatizanți care ies pe străzile din Caracas.

2003

– 2 februarie: zi de grevă generală, în cursul căreia opoziția organizează o campanie de strângere de semnături în vederea destituirii președintelui.

– 29 mai: acord între Guvern și opoziție în vederea organizării unui referendum privind o eventuală revocare din funcție a președintelui, cu scopul de a pune capăt crizei politice.

2004 – Chavez iese învingător în urma referendumului privind revocarea din funcție, obținând 59% din voturi.

2005 – Opoziția boicotează alegerile legislative, iar partidul lui Chavez obține toate mandatele în cadrul Parlamentului unicameral.

2006 – Chavez este reales președinte cu 62% din sufragii.

2007 – O nouă reformă a Constituției, cerută de către Chavez este refuzată prin referendum.

2009 – O modificare a Constituției din 1999 care permite realegerea pe termen nedefinit a președintelui este adoptată prin referendum, cu 54,36% din voturi.

2010

– 26 septembrie: partidul aflat la putere câștigă alegerile legislative, dar opoziția obține 40% din mandate.

-17 decembrie: Parlamentul îi acordă puteri excepționale lui Chavez, care poate să guverneze prin decret timp de 18 luni.

2011

– 10 iunie: Chavez este operat, la Havana, de o tumoare canceroasă în zona pelviană.

– 20 octombrie: după mai multe ședințe de chimioterapie în Cuba, Chavez dă asigurări că este vindecat.

2012

– 26 februarie: Chavez este operat din nou, în Cuba, de o tumoare canceroasă. În săptămânile următoare este supus unui tratament prin radioterapie, la Havana, care îl ține departe de scena publică.

– 9 iulie: Chavez anunță din nou că s-a vindecat de cancer.

– 7 octombrie: Chavez câștigă un nou mandat de șase ani la președinția Venezuelei. Spitalizat la Havana pentru o a patra operație de cancer, Chavez nu reușește să depună jurământul în funcția de președinte la 10 ianuarie, așa cum era prevăzut.