Între aceștia, sirienii care fug din calea războiului sunt cei mai numeroși (24.612 persoane), urmați de irakieni (12.355) și afgani (12.121), potrivit înregistrărilor în sistemul EASY a migranților care intenționează să depună cerere de azil.
Însă aceste date pot prezenta dubluri, dar și neînregistrări, având în vedere că sistemul nu înregistrează cererile depuse efectiv, ci persoanele care intenționează să depună cereri. Un număr nedeterminat de migranți își continuă drumul către nordul Europei sau nu declanșează procedura. De asemenea, Berlinul a recunoscut că a pierdut urma a 130.000 de persoane.
Ministerul de Interne a mai anunțat că numărul solicitărilor de azil efectiv procesate se află într-o creștere puternică, iar Biroul Federal pentru Migrare și Refugiați (BAMF), depășit de situație, a recunoscut recent că aproximativ 370.000 de dosare se aflau în suspans la sfârșitul lui 2015 și că 300.000-400.000 de migranți nu au fost „înregistrați individual”.
BAMF a analizat 51.528 de dosare luna trecută, cu 193,1% mai multe decât în februarie 2015, a acordat statutul de refugiat unui număr de 33.516 persoane și o protecție subsidiară altor 270 de persoane.
„În ianuarie și februarie, BAMF a decis asupra a peste 100.000 de cereri de azil, un număr mai mare decât totalul aferent primelor cinci luni ale lui 2015”, și-a exprimat satisfacția ministrul de Interne Thomas de Maizière, citat într-un comunicat, atribuind acest lucru unei suplimentări a personalului acestei administrații și „devotamentului” ei.
„Nu ne aflăm la capătul drumului, dar am avansat”, a spus el.
Cancelarul Angela Merkel, care a deschis frontiera pentru peste 1,1 milioane de azilanți în 2015, a promis, pe fondul unei mișcări de contestare tot mai puternice în Germania, o scădere pe termen lung a numărului migranților care sosesc, în baza unor soluții europene și unui acord cu Turcia. Însă ea a refuzat să impună cote.
Scăderea numărului de migranți care sosesc în Germania coincide cu o închidere a frontierelor țărilor de pe ruta din Balcani, după modelul Austriei sau Macedoniei, care a condus la blocarea a zeci de mii de migranți în Grecia. Merkel a denunțat în mod repetat aceste politici, care afectează Atena, subliniază ea.
La finalul unui nou summit UE-Turcia, luni, la Bruxelles, Cei 28 și-au oferit zece zile să finalizeze un nou acord cu Ankara, menit să „schimbe datele” în fața afluxului de migranți. Ei se vor pronunța asupra unei propuneri de a trimite în Turcia toți migranții care traversează Marea Egee, inclusiv sirienii.