ACTA A CĂZUT. Parlamentul European a respins definitiv acordul
Parlamentul European (PE) a respins miercuri în mod definitiv tratatul ACTA, anulând astfel posibilitatea ca Uniunea Europeană (UE) să ratifice acest acord internațional controversat care, în opinia criticilor săi, amenință libertățile individuale, în special cele legate de Internet, relatează AFP.
PE a respins textul cu 478 la 39 de voturi, în condițiile în care 165 de eurodeputați s-au abținut. El a dezavuat în acest fel Comisia Europeană (CE), care dorea semnarea acestui text în numele apărării intereselor economice ale firmelor victime ale pirateriei și contrafacerii.
ACTA a fost semnat în ianuarie de 22 din cele 27 de Guverne din cadrul Uniunii Europene (UE), dar și de către Statele Unite, Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud, Elveția, Mexic și Maroc.
Acest vot are loc după trei ani de la mobilizarea celor care denunță acest text. Sute de mii de persoane au manifestat împotriva acordului, iar o petiție împotriva ACTA a fost semnată de 2,8 milioane de oameni.
În ultimele săptămâni, toate comisiile parlamentare consultate s-au pronunțat împotriva tratatului.
În cursul unei dezbateri de marți, doar o parte dintre conservatori au apărat ACTA. Chiar înainte de vot, ei au cerut, fără rezultat însă, ca PE să aștepte, înainte să se pronunțe, prezentarea concluziilor Curții Europene de Justiție (CEJ) cu privire la conformitatea textului cu dreptul european.
Raportorul ACTA, laburistul britanic David Martin, a recunoscut importanța luptei împotriva contrafacerii și piratării. Însă el a îndemnat la respingerea ACTA, din cauza caracterului său „vag”, deci „periculos” pentru libertățile individuale.
Unul dintre punctele cele mai controversate era, în opinia opozanților, posibilitatea oferită furnizorilor de acces la Internet de a preda deținătorilor de drepturi de autor adresele IP ale utilizatorilor suspectați de descărcări ilegale de date.
Franțuzoaica Marielle Gallo a explicat, în numele conservatorilor, că această temere ține de „dezinformare”. În opinia sa, intrarea în vigoare a ACTA nu ar fi antrenat „incriminarea tinerilor adolescenți care decarcă (date) în mod ilegal”.