Admnistrația Trump ar fi plănuit timp de 1 an jumătate asasinarea lui Soleimani, dar și un atac cibernetic pentru destabilizarea industriei de petrol din Iran. Cum au decurs lucrurile
Din cauza tensiunilor dintre Statele Unite ale Americii și Iran, Pentagonul a realizat o listă cu posibile ținte în cazul în care Iranul ar fi atacat vreodată statul american.
Încă din 27 decembrie, SUA erau pregătite să acționeze din cauza atacului cu rachete asupra bazei militare K1 din Irak când contractorul american civil Nawres Waleed Hamid a fost ucis.
Lovitura asupra lui Soleimani a fost dată pe 3 ianuarie 2020, ceea ce a intensificat tensiunile dintre Iran și Statele Unite ale Americii, potrivit unui raport realizat de New York Times baza de interviuri cu mai mulți oficiali din admnistrația Trump, dar și oficiali militari.
Qassem Soleimani a fost cunoscut drept generalul și liderul grupării Quads, o forță din cadrul Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, care a fost în spatele războielor din Irak, Siria, Liban și Yemen.
Generalul a fost unul dintre cei mai cruzi conducători din regiune, care, ani de zile, a lucrat din umbră, însă de la primăvara Arabă și începerea războiului cu Statul Islamic, s-a afișat pe scena lumii politice.
Se consideră că el a fost cel care a pus la cale planul pentru dominanarea din regiune a Iranului.
Pe 31 decembrie, ambasada SUA din Bagdad a fost atacată de protestatari pro-Iran, iar o listă secretă cu potențiale ținte, semnată de Robert C.O’Brien, consilierul american național pe securitate, a început să circule printre oficialii apărării din SUA.
Pe lista se regăseau și două nume importante: Generalul Soleimani și Abdul Reza Shahlai, un comandant iranian din Yemen despre care se crede că a finanțat grupuri înarmate din regiune.
Alte variante de reacție a Statelor Unite ale Americii la atacurile Iranul erau: atacarea unei facilități energetice și a unei nave de comandă și control a Gărzii Revoluționare folosită pentru a direcționa bărcile mici care atacau petrolierele din apele din jurul Iranului.
În ceea ce-l privește pe Soleimani, supravegherea lui s-a intensificat abia în mai. În acea perioadă, tensiunile dntre SUA și Iran se intensificaseră deoarecea Iranul atacase patru petroliere.
Ulterior, John R. Bolton, consilieul național al Apărării, le-a cerut agențiilor secrete să vină cu noi opțiuni de reacție împotiva acțiunilor săvârșite de Iran.
Se pare că acestuia i s-au prezentat mai multe variante: mai multe persoane de la conducerea Gărzii Revoluționare care ar fi urmat să fie asasinate.
Abia în septembrie au început să fie puse la punct anumite detalii ale asasinatului, la vremea respectivă oficialii discutând despre locul unde ar trebui să aibe loc: Siria sau Iraq. Potrivit unul oficial american, SUA primeau informații de la agenți din Siria și Iraq despre toate mișcările făcute de Soleimani.
În cele 18 luni de plănuire a asasinatului, Statele Unite ale Americii au reușit să aibă agenți în 7 entități: armata siriană, Forțele Quads în Damasc, Hezbollah în Damascus, aeroporturile din Bagdad și Damasc, precum și în forțele Kataib Hezbollah și Popular Mobilization în Iraq.
În acest timp, generalul Soleimani își lua măsuri de securitate printre care și cumpărarea mai multor bilete de avion pe numele lui, de multe ori, se îmbarca în avionul personal pe ultima sută de metri, iar când nu folosea avionul personal, sătea pe primul rând de la bussiness class.
Se pare că de Anul Nou a zburat la Damasc, apoi a fost transportat cu mașina la Liban pentru a se întâlni cu liderul grupării Hezbollah, Hassan Nasrallah. Acesta l-ar fi avertizat referitor la ceea ce se întâmpla referitor la atenția presei: „Erau publicitate și politica care îi anunțau asasinatul”.
În aceeași perioadă se pare că Trump alesese varianta cea mai dură de reacție – asasinarea lui Soleimani. Unii dintre oficialii din jurul lui au fost șocați de alegerea celei mai dure opțiuni de către președintele american.
Ulterior, generalul Qassem Soleimani a fost asasinat pe 3 ianuarie 2020 , alături de ale 10 persoane printre care și Abu Mahdi al-Muhandis, care a contribuit la finanțarea grupării Kataib Hezbollah.