Uniunea Europeană (UE), dur afectată de criză, incapabilă să ajungă la un acord asupra bugetului său și având păreri împărțite în plan diplomatic, nu va afișa nici măcar o unitate de fațadă luni la Oslo, unde va primi Premiul Nobel pentru Pace, comentează AFP.
O serie de lideri europeni, inclusiv premierul britanic David Cameron, au decis să nu ia parte la ceremonie, un semn al unei lipse de entuziasm față de proiectul european, chiar dacă UE se pregătește să primească în vară al 28-lea stat membru, și anume Croația.
„Nu voi merge. Va fi suficientă lume care să primească premiul”, declara Cameron pe un ton ironic, în octombrie.
În ochii unei părți a opiniei publice, UE a devenit un „monstru birocratic”, iar partidele populiste și eurosceptice prosperă aproape pe întregul continent.
Atribuirea suprinzătoare a Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene a provocat agitație, mai ales deoarece Europa se confruntă cu o criză care pune la încercare solidaritatea între țări bogate din Nord și țări îndatorate din Sud, supuse unor cure severe de austeritate.
O serie de laureați ai Premiului Nobel, între care arhiepiscopul sud-african Desmond Tutu sau liderul istoric al sindicatului polonez Solidaritatea Lech Walesa, au contestat dur opțiunea Comitetului Nobel.
În mod paradoxal, premiul este atribuit într-o țară ca Norvegia, care a refuzat în două rânduri, prin referendum, să adere la blocul european și care rămâne sceptică față de Uniune.
Reuniuni repetate și uneori tensionate, care au avut loc începând din 2009 în încercarea de soluționare a unei crize a datoriilor, au relevat dificultățile cu care se confruntă cele 17 state membre ale zonei euro în a se înțelege.
Grecia a fost salvată mulțumită unei solidarități, însă prețul pe care îl are de plătit este insuportabil la nivel social. Nivelul șomajului în Grecia va „atinge și depăși 26% în 2013 și 2014”, în special din cauza unei recesiuni neobișnuite pe timp de pace, tocmai a anunțat Banca Greciei.
Recentul eșec al șefilor de stat și de Guvern UE cu privire la bugetul pentru peroada 2014-2020 a afectat, de asemenea, imaginea Uniunii. Un nou summit urmează să încerce să ajungă la un compromis la începutul anului viitor, însă pozițiile părților par ireconciliabile în prezent.
Spectacolul dezacordului a continuat săptămâna aceasta, după ce miniștrii de Finanțe UE s-au despărțit fără să ajungă la un acord asupra dosarului supervizării bancare, o primă etapă indispensabilă a unui proiect privind o aprofundare a unei uniuni economice.
Pe plan diplomatic, Uniunea nu reușește, în continuare, să vorbească pe o singură voce, în pofida prezenței unui Înalt Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, a cărei sarcină este să coordoneze pozițiile statelor membre.
Cel mai recent exemplu în acest sens a avut loc la votul Adunării Generale a ONU asupra acordării statutului de „stat observator nemembru” Palestinei. UE, care intenționează totuși să joace un rol-cheie în regiune, a avut poziții divergente, 14 state, inclusiv Franța și Spania, au votat pentru, 12 s-au abținut, între care Germania și Marea Britanie, în timp ce Republica Cehă a votat împotrivă.
„Să nu fii capabil să adopți poziții comune în atât de multe dosare decredibilizează acțiunea europeană pe scena internațională și ne subminează influența”, a apreciat recent Didier Reynders, ministrul de Externe al Belgiei, una dintre cele șase țări fondatoare ale Uniunii Europene.
În plan simbolic, este în afara oricărei discuții ca Parisul sau Londra să își cedeze mandatul de membru permanent în cadrul Consiliului de Securitate al ONU în favoarea unui mandat UE.