AFP: Moldovenii, prea puțin entuziasmați că pot circula fără vize în UE

„Este un pas incredibil de important, (Republica) Moldova devenind prima țară membră a Parteneriatului Estic care obține liberalizarea regimului vizelor”, a declarat pentru AFP șeful misiunii UE la Chișinău Pirkka Tapiola, care și-a exprimat satisfacția față de reformele indispensabile întreprinse de către fosta republică sovietică cu scopul de beneficia de această măsură.

Parteneriatul Estic a fost încheiat în 2009 de către UE cu șase state din fosta URSS (Armenia, Azerbaidajn, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina), cu scopul de a contrabalansa influența rusă.

Însă, potrivit unui sondaj publicat joi de către Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova, 50% dintre persoanele chestionate apreciază că liberalizarea regimului vizelor pentru sejururi de scurtă durată „nu este un eveniment important”, fie pentru că nu au mijloacele de a călători, fie pentru că un pașaport românesc care le permite deja să circule fără probleme.

Între 500.000 și un milion de locuitori au emigrat deja din cea mai săracă țară din Europa (în special în Rusia și Italia), în căutarea unui loc de muncă.

„Liberalizarea vizelor? Nu mă interesează, nu am bani să mă dusc în Europa”, afirmă o șomeră, Natalia Tregubova, în vârstă de 56 de ani. „Oricum, cine a călătorit în ultimii ani va continua să o facă”, adaugă ea.

Un muncitor, Ivan Biriukov, în vârstă de 63 de ani, este la fel de rezervat.

„În Europa nu există locuri de muncă, nimeni nu ne așteaptă acolo. În Rusia câștigăm bani să ne întreținem familiile”, spune el, în pofida faptului că liberalizarea regimului vizelor nu acordă dreptul la muncă în UE, ci numai pe cel de a călători pentru o perioadă limitată.

Bărbatul, care spune că se duce în Rusia în fiecare primăvară la muncă, afirmă că se teme că Moscova va introduce vize pentru moldoveni sau că-i va expulza pe cei care muncesc deja în această țară, ca măsuri de retorisiune față de o apropiere de UE. „Ce vom face atunci?”, se lamentează el.

O studentă la economie, la Chișinău, Anișoara Moraru, se bucură de liberalizare. „Cei mai mulți dintre prietenii mei nu văd niciun viitor în Republica Moldova și așteaptă doar să-și termine studiile pentru a-și căuta un job în Europa”, spune ea.

Chiar dacă etapa de luni nu deschide piața muncii, ea marchează în mod clar o apropiere de UE, înainte de semnarea unui acord de asociere, prevăzută în iunie.

Republica Moldova, o țară majoritar românofonă vecină cu Ucraina, este o fostă membră a blocului sovietic care a parafat, alături de Georgia, acest Acord, în noiembrie, după retragerea bruscă a Ucrainei.

„UE va accelera semnarea Acordului pentru a împiedica Rusia să blocheze acest proces, așa cum a făcut-o cu Ucraina”, a apreciat Anatol Țăranu, directorul Centrului de analiză politică Politicon.

– O dezamăgire deloc surprinzătoare

Entuziasmul față de o viitoare integrare europeană a Republicii Moldova a scăzut.

Potrivit sondajului Soros, numărul celor care ar vota pentru aderarea la UE, într-un eventual referendum, a scăzut la 44%, de la 76%, cât era la sfârșitul lui 2007. În schimb, 45% ar vota pentru aderarea Chișinăului la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

În opinia lui Tapiola, această dezamăgire nu este surprinzătoare. „Atunci când actuala coaliție, care s-a identificat cu integrarea europeană, a ajuns la putere, așteptările erau foarte mari”, afirmă el.

Între timp, moldovenii, dezamăgiți că nivelul lor de viață nu a crescut mai rapid, au asociat dificultățile cu apropierea de UE, ceea ce explică rezervele tot mai mari pe care le exprimă.

Iar Rusia și-a transmis mesajul discordant.

Pentru viitor, Vasile Triboi, în vârstă de 65 de ani, apreciază că autoritățile ar trebui să facă mai mult pentru a îmbunătăți traiul moldovenilor. „Ar trebui să fie create condiții pentru ca (moldovenii) să muncească și să trăiască demn în țara lor, așa cum am făcut noi în timpul Uniunii Sovietice”, îndeamnă el.