AFP: Proiectul privind o mină de aur canadiană trezește din toropeală tinerii români

Mii de români manifestează în fiecare seară, de o săptămână, împotriva unui proiect privind o mină de aur canadiană, o mobilizare inedită din anii ’90, care marchează trezirea civică a unei noi generații, afirmă analiștii, citați de AFP.

„După primăvara arabă și vara turcă, toamna românească”, proclamă un banner al uneia dintre reuniunile care au avut loc la București, în piața Universității, teatrul revoltei împotriva dictaturii lui Nicolae Ceaușescu în 1989.

Majoritatea manifestanților au între 18 și 35 de ani și sunt liceeni, studenți, ingineri, artiști, antreprenori, mulți deschiși către Europa și către lume dar atașați de România. „Printre manifestanți se află o elită a tinerei generații, oameni din ce în ce mai implicați în viața cetății”, afirmă sociologul Mircea Kivu.

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

Cu sensibilități diferite, „ecologiști, anarhiști, oameni de dreapta, libertarieni … ei resping în general partidele politice” și se mobilizează în mare parte grație rețelelor de socializare, adaugă el.

Ei vin să protesteze pe biciclete, cu copiii în spate sau în landouri, bat ritmul cu sticle de plastic umplute cu pietricele și își creează propriile lozinci și sloganuri, de la „Uniți salvăm Roșia Montană”, „Iubim natura nu cianura” la „Lăsați aurul unde l-au ascuns drăcușorii”.

„După 1989 se manifesta mult în stradă, apoi oamenii s-au descurajat deoarece au văzut că nu reușeau să facă lucrurile să se miște. A urmat o perioadă de apatie dar acești tineri au un optimism nou”, apreciază Kivu.

Duminică, ei erau peste 15.000 în stradă pentru a cere Guvernului să retragă un proiect de lege care ar deschide calea exploatării celei mai mari mine de aur din Europa în pitorescul sat Roșia Montană din Transilvania.

Dezvoltat de compania canadiană Gabriel Resources, prin filiala sa Roșia Montană Gold Corporation, proiectul va necesita folosirea a aproximativ 12.000 de tone de cianură pe an și amenință, potrivit arheologilor, galeriile miniere din epoca romană.

Compania promite sute de locuri de muncă, respectarea normelor de mediu și restaurarea patrimoniului.

„Roșia Montană a reușit să atingă corzi sensibile deoarece proiectul atacă valorile în care tinerii cred cu adevărat”, ecologie, transparență, dreptul cetățenilor de a fi informați, subliniază pentru AFP Codruța Cernea, o pictoriță care participă pentru prima dată în viața sa la manifestații.

„O generație tânără care este dezinteresată de politică își conștientizează vocea”, adaugă ea.

Ca în Turcia, o problemă legată de mediu a ajuns să exprime nemulțumirea față de o clasă politică pătată de scandaluri de corupție repetate și considerată incapabilă să crească nivelul de trai în cea de-a doua cea mai săracă țară din Europa.

„Acest proiect de lege a fost picătura care a umplut paharul”, afirmă pentru AFP actrița Cristina Flutur, care a primit premiul pentru interpretare la Cannes în 2012, declanșând „o revoltă reprimată prea multă vreme”.

„Sper că oamenii politici vor reacționa. Pentru că România nu este țara lor, ci țara tuturor”, adaugă ea.

„Se asistă la un fenomen inedit din anii 1990: coagularea unei opoziții reale în interiorul societății civile”, subliniază Victoria Stoiciu, de la Fundația Friedrich Ebert în România.

„Bineînțeles, se poate spune că mii de persoane nu sunt comparabile cu sutele de mii de manifestanți din Franța sau Portugalia, dar pentru România, unde toropeala civică este adeseori sufocantă, este un mare pas înainte”, continuă ea.

„Oamenii politici s-au bazat pe faptul că noi nu vom reacționa dar eu simt că există un spirit nou care se afirmă. Sper că începând de acum vom învăța să luptăm și pentru alte lucruri în care credem”, afirmă Cernea.