Președintele rus Vladimir Putin a îndemnat duminică la abordarea problemei unui „statut statal” pentru estul Ucrainei, cu o zi înainte de discuții între reprezentanți ai Moscovei, Kievului, și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care au loc luni la Minsk.
„Această alegere a cuvintelor nu este întâmplătoare”, a declarat pentru AFP expertul rus Fiodor Lukianov, redactor-șef al revistei „Russia in Global Affairs”.
Chiar dacă Kremlinul a afirmat că președintele nu a evocat niciodată crearea unui stat independent în sud-estul Ucrainei, cu populație majoritar rusofonă, Rusia, care a cerut până acum doar o autonomie mai mare pentru aceste regiuni – un statut inadmisibil în opinia Kievului -, „se comportă acum în mod diferit”, este el de părere.
În contextul în care armata ucraineană a suferit în ultimele zile o serie de înfrângeri, „Rusia vrea să spună Kievului «v-am propus să încheiem un acord (privind federalizarea), iar voi nu l-ați vrut. Acum oferta s-a schimbat»”, a dat asigurări acest expert.
La începutul anilor ’90, când Moscova a susținut republicile separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud, care și-au proclamat unilateral independența, Rusia aspira la a-și „stabili frontiere mai largi, pentru a-și păstra influența de odinioară, inclusiv după destrămarea URSS”, explică Lukianov.
„În cazul Ucrainei, obiectivul este diferit: Moscova nu vrea ca situația din Ucraina să se stabilizeze atât timp cât lideri «antiruși» rămân la conducerea țării și sunt susceptibili să introducă țara în NATO”, subliniază el.
Maria Lipman, o analistă independentă, este de aceeași părere. „Este evident că Rusia vrea să dispună de o mare influență asupra Guvernului din Ucraina, ca acesta să nu o apuce pe un drum greșit, cel care conduce către o apropiere de Occident și mai ales de NATO”, afirmă ea.
„Iar crearea în interiorul Ucrainei a unui eventual stat independent care să depindă de Moscova ar ajuta Rusia să ajungă la acest obiectiv”, a declarat ea pentru AFP.
„Problema este că nu prea înțelegem despre ce teritoriu este vorba, deoarece este dificil de definit care zone sunt controlate în mod real de către separatiști” în regiunile rebele Donețk și Lugansk, devastate de confruntări armate încrâncenate, apreciază Lipman.
În cazul Transnistriei, o fâșie de pămmânt din estul Republicii Moldova care și-a declarat independența în 1990, susținută în mod ascuns de către Rusia, „era mai ușor, chiar dacă circumstanțele seamănă cu cele din Ucraina, acum”, adaugă ea,
Până în prezent, problema Transnistriei, o regiune separatistă prorusă din Republica Moldova, la fel ca cea a Abhaziei sau Osetiei de Sud, regiuni separatiste proruse din Georgia, nu au fost soluționate, Moscova dispunând astfel de un mijloc de presiune asupra autorităților de la Chișinău și Tbilisi.
Moscova, pe care Occidentul o acuză că a mobilizat trupe și armament greu în Ucraina pentru a susține rebelii separatiști, caută „înainte de orice să determine autoritățile ucrainene să înțeleagă că Rusia se află alături și că orice ar face Ucraina situația sa geografică nu se va schimba”, apreciază analistul independent Serghei Miheev.
„Poți detesta Rusia, la fel ca pe cei mai răi inamici, dar nu poți să nu ții cont de prezența ei”, adaugă el.