În raportul trimestrial privind situația din Iran, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că țara dispune de-acum de 1.008 centrifuge din generația a doua (IR-2m) la instalația nucleară de la Natanz, în comparație cu aproape 700 înregistrate în urmă cu trei luni.
Pe 24 august, niciuna dintre aceste centrifuge – care servesc la îmbogățirea uraniului – nu se afla totuși în producție, se arată în document.
Președintele în exercițiu al Organizației Iraniene pentru Energie Atomică (OIEA) Fereydoon Abassi Davani a evaluat recent la aproximativ 1.000 numărul noilor centrifuge.
Teheranul a crescut și numărul de centrifuge din prima generație (IR-1) la 15.416, cu aproximativ 1.860 mai multe decât cele menționate în raportul anterior. În instalația subterană de la Fordo (centru), numărul acestora a rămas, în schimb, același, și anume 2.710.
Occidentali și Israelul suspectează Iranul că vrea să dezvolte arma atomică sub acoperirea programului nuclear civil. Teheranul afirmă, însă, că îmbogățește uraniu până la nivelul de cinci și 20%, în vederea producerii de electricitate și pentru sectorul medical. Țara este vizată de serie de sancțiuni ONU, din partea Statelor Unite și Uniunii Europene (UE), din cauza programului nuclear.
Cu ajutorul unui echipament mai performant, occidentalii se tem că Iranul ar putea să producă mai ușor uraniu îmbogățit, la un nivel de puritate necesar fabricării armei nucleare (90%). În total, Iranul a produs 372,5 kilograme de uraniu îmbogățit la nivelul de 20%, reprezentând cu 48,5 kilograme mai mult decât în urmă cu trei luni.
Însă o parte din cantitate a fost convertită în combustibil, rămânând doar 185,8 kilograme, mai puțin decât cele 240-250 de kilograme necesare, în opinia unor experți, în vederea fabricării bombei atomice.
Anunțul a fost făcut în contextul în care miercuri, anterior prezentării raportului, AIEA a confirmat reluarea pe 27 septembrie, la Viena, a negocierilor cu Iranul, întrerupte la jumătatea lui mai.
Aceasta va fi cea de a 12-a reuniune de la începutul lui 2012 și prima după alegerea noului președinte iranian Hassan Rohani, considerat un moderat.
Rohani, un fost negociator din partea Iranului cu marile puteri, a îndemnat la o „înțelegere constructivă cu lumea” în vederea soluționării crizei. Fără să fie dispus să renunțe la îmbogățirea uraniului, el a subliniat că Iranul este pregătit pentru mai multă transparență în dosarul nuclear.
Agenția ONU vrea un acord (o „abordare structurală” în jargonul diplomatic) cu Republica islamică, care să îi garanteze un acces mai larg la instalații, documente sau persoane, cu scopul de a verifica dacă regimul a acționat sau nu în vederea creării armei atomice înainte de 2003.
Ea reclamă, de asemenea, un acces la instalația militară de la Parchin, lângă Teheran, unde suspectează că autoritățile au efectuat teste prin explozii convenționale cu aplicabilitate în domeniul nuclear.
În noul raport, Agenția ONU prezintă o listă de puncte aflate în dificultate între cele două părți în cadrul a zece reuniuni anterioare. Agenția reclamă să nu ofere „încă de la început toate detaliile despre modul în care va efectua verificări, despre dată sau loc”. Ea mai dorește să fie în măsură să revină asupra unui punct discutat deja, o solicitare respinsă în mod public în repetate rânduri de către Ali Asghar Soltanieh, reprezentantul Iranului la AIEA.
Acesta va părăsi postul la 1 septembrie. Potrivit agenției Irna, el va fi înlocuit de Reza Najafi, actualul director general însărcinat cu Afaceri Politice și Internaționale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. De la instalarea la putere, Rohani a efectuat o serie de schimbări în echipa de negociatori în domeniul nuclear.