ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Cum ar putea Ucraina să modifice rezultatul votului pentru UE. Corespondență Gândul din Bruxelles
Popularii Europeni (PPE) au crescut semnificativ în cele mai recente sondaje de opinie la nivelul UE, având acum un avans de 13 locuri în fața Socialiștilor (S&D), conform predicțiilor PollWatch2014, o inițiativă a think-tank-ului VoteWatch.
Este prima dată în ultimele două luni când Socialiștii nu mai conduc în sondaje. Astfel, dacă în februarie S&D era prognozat să câștige 217 locuri și PPE 200, acum, Popularii au 222 de europarlamentari în sondaje, în timp ce Socialiștii au 209.
Unul dintre factorii care au determinat o creștere a sprijinului pentru partidele care aparțin PPE a fost situația din Ucraina, explică experții, care avertizează însă că această cursă electorală nu este nici pe departe decisă. Mai mult, analiștii estimează, pe baza a 1.000 de simulări, că există încă 25% șanse ca grupul S&D să fie, totuși, mai numeros decât PPE în următoarea legislatură.
„În estul Europei, unul dintre motivele care pare să iasă în evidență este situația din Ucraina. În special în Polonia, Ucraina pare să determine o raliere a populației în jurul partidelor de dreapta, care pun accent pe securitate și pe o implicare mai activă în vecinătatea estică, precum și pe întărirea rolului Poloniei în UE și în NATO”, a explicat pentru gândul Doru Franțescu, policy director al VoteWatch.eu, un think tank cu sediul la Bruxelles, care face aceste predicții pentru alegerile europene.
Doru Franțescu//VoteWatch.eu
De ce se reafirmă conservatorii
Motivele avansului PPE nu sunt aceleași de la țară la țară, subliniază expertul: „Spre exemplu, germanii au încredere în guvernul lui Merkel, căruia îi atribuie meritul pentru situația economică bună. Pe de altă parte, în Franța, socialiștii aflați la guvernare nu au convins cu soluțiile lor, ceea ce s-a văzut deja în rezultatele de la alegerile locale”.
Dincolo de Franța, alte state în care socialiștii au scăzut în sondaje sunt Austria, Ungaria, Bulgaria, Polonia și Grecia.
Extrema dreaptă poate forma un nou grup în PE
Per ansamblu, grupurile centriste (PPE, S&D și liberalii din ALDE) vor fi mai mici decât în actuala legislatură, pe fondul creșterii extremelor dreaptă și stângă. Extrema dreaptă a crescut pe valul de antiimigraționism și naționalism, în timp ce extrema stângă, pe fondul mișcării antiausteritate, devenită tema principală a acestei campanii electorale. Mai mult, sondajele indică în acest moment că liderii extremelor drepte din Franța și Olanda, Marine le Pen, respectiv Geert Wilders, vor avea suficienți europdeputați din destule state membre (38 din 7 țări) pentru a forma un nou grup în legislativul UE.
„Vom vedea un Parlament mult mai fragmentat, cu o creștere a dreptei populiste, antieuropene, precum și a numărului de locuri ale stângii radicale. Unul dintre motive este austeritatea și problemele de subperformanță economică în UE, la care se adaugă o preocupare tot mai importantă – mai ales în vestul Europeni – pentru tematici precum libertatea de mișcare”, a comentat, într-un interviu acordat gândul, Simon Hix, Chairman VoteWatch Europe, profesor la London School of Economics and Political Science și unul dintre autorii modelului de predicție pentru alegerile europene din 22-25 mai.
Simon Hix, VoteWatch Europe
Cele mai notabile creșteri ale partidelor de extremă dreapta s-au înregistrat în Marea Britanie, Olanda, Franța, Finlanda și Danemarca. Ceea ce au făcut aceste partide, spune expertul britanic, a fost să combine „în mod ingenios” tematicile antieuropene și antiimigraționiste. „Vom vedea, deci, un Parlament al cărui centru va fi mai mic și va fi mult mai greu ca instituțiile UE să adopte legi, pentru că va fi constant o opoziție solidă din partea stângii și a dreptei”, ne-a mai spus Simon Hix.
Un aspect foarte important de luat în calcul, punctează el, este că sprijinul pentru partidele radicale ar putea fi mult mai mare decât o sugerează sondajele: „Este greu să știm cât de exacte sunt sondajele de opinie. Se întâmplă de multe ori, când există o creștere a sprijinului pentru stânga sau dreapta radicale, această creștere să nu se regăsească și în sondaje. Oamenii sunt reticenți în a spune că vor vota cu aceste partide. De exemplu, în Marea Britanie, sondajele de opinie indică faptul că UKIP ar avea 20% din voturi. Sondajele interne ale UKIP îi plasează la 30%. Ar putea fi la fel și cu Le Pen, în Franța, ori cu Wilders, în Olanda”.
În 2009, rata de succes a ultimelor predicții VoteWatch dinaintea alegerilor a fost de 98% (720 din 736) pentru numărul de locuri pe care urma să le câștige fiecare grup politic și 90% pentru numărul de locuri pe care urmau să le câștige partidele naționale.
Libertatea de mișcare într-un PE cu o mișcare antiimigraționistă puternică
În contextul în care se preconizează că legislatura 2014-2019 va fi mult mai fragmentată și, pe alocuri, radicală, cum se va traduce această configurație electorală în viața de zi cu zi a românilor, de exemplu? „2 milioane de români au plecat în alte state membre până acum, în baza dreptului lor cetățenesc. Dacă vom vedea o creștere a grupurilor populiste de dreapta și antieuropene, am putea vedea cum aceste drepturi de care se bucură românii sunt atacate, în urma acestor alegeri europene”, a explicat Simon Hix în interviul pentru gândul.
Există și mize economice deosebit de importante pentru toți europenii, inclusiv pentru români. Una dintre este va fi acordul de liber schimb UE-SUA, care, dacă va fi încheiat, va deveni cel mai mare astfel de acord din lume. „Ar putea genera creștere economică, noi investiții, iar asta îi interesează pe cetățenii din toată Europa. Un subiect foarte important, care va împărți în tabere Parlamentul”, ne-a mai spus Hix.
Cine va lua Comisia Europeană?
O altă miză a acestor alegeri nu se află în Parlamentul European, ci în clădirea Berlaymont în care se află sediul Comisiei Europene. Principalele trei familii politice europene, Popularii, Socialiștii și Liberalii, au câte un candidat la președinția Comisiei: fostul premier luxemburghez și președinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker; actualul președinte al PE, Martin Schulz; președintele Liberalilor, Guy Verhofstadt. După cum gândul a scris recent, liderii grupurilor politice omonime din PE dau asigurări că președintele Comisiei va fi ales numai dintre acești trei candidați și în funcție de rezultatul alegerilor. Candidatul partidului prim clasat va trebui să vină cu o coaliție și cu un program politic pentru a fi sprijinit de PE. În caz contrar, al doilea clasat va trece prin același proces.
Lucrurile nu sunt văzute la fel de simplu și în afara PE, însă, Consiliul European (liderii statelor membre) nefiind dispus să renunțe atât de ușor la puterile sale de a da un președinte de Comisie. Ba mai mult, există în mediul european mai multe scenarii care sugerează că succesorul lui Barroso nici nu va fi unul dintre cei trei candidați. Cel mai des invocat nume este cel al actualului premier polonez, Donald Tusk. Dacă Polonia nu va primi șefia Comisiei, se vehiculează că va lua Serviciul de Acțiune Externă (diplomația UE), unde Lady Ashton ar putea fi înlocuită de ministrul polonez de Externe, R. Sikorski.
„Există o luptă pentru președinția Comisiei, nu e clar cine va câștiga. E o luptă și între Parlament și Consiliu”, a povestit Simon Hix, directorul VoteWatch. „Nu e clar ce se va întâmpla, principalele două grupuri sunt foarte aproape. Dacă unul dintre ele va ieși drept câștigător detașat al alegerilor, cred că poate cere președinția Comisiei, dar dacă aceste două grupuri vor termina cursa cu rezultate apropiate, cred că se va forma o mare coaliție, iar din acel punct nu vom putea ști dacă președinte va fi Schulz ori Juncker”, a mai spus britanicul.
Proiectul prin care românii pot alege viitorul președinte al Comisiei
Una dintre principalele probleme ale acestor alegeri este dezinteresul electoratului. De la primele alegeri încoace, în 1979, prezența la votul european a scăzut de fiecare dată. Din acest motiv, eurodeputații, dar și liderii celorlalte instituții UE se tem că, în acest ritm, nu vor mai putea invoca niciun fel de legitimitate democratică.
În timp ce statele membre și Parlamentul se bat pe numirea noului președinte al executivului UE, cei de la VoteWatch au lansat un proiect în premieră, menit să contribuie la informarea europenilor cu privire la pozițiile actualilor sau viitorilor deputați pe temele care îi interesează și pe ei, dar și să stimuleze interesul lor pentru politica și politicile europene. Electio2014 este o platformă în 24 de limbi, inclusiv în română, care cuprinde 20 de tematici importante, de la economie, la politici sociale, construită dintr-o bază de date de peste 6.000 de voturi din PE. Oamenii își pot compara poziția cu cele ale politicienilor și, mai mult, pot vota pentru candidatul pe care ei îl doresc la conducerea Comisiei Europene.
„Sunt de acord că nu există un sprijin deosebit în acest moment pentru integrare europeană, nici interes pentru sau înțelegere a Parlamentului European și a alegerilor europene. În acest context, noi încercăm să le oferim cetățenilor mai multă informație, pentru a-i ajuta să înțeleagă despre ce este vorba în politica europeană, care sunt principalele teme de discuție în politica din Bruxelles, ce poziții au partidele și politicienii din diverse țări pe aceste teme. Până la urmă, așa înțeleg oamenii și politica internă”, a mai explicat Simon Hix, în interviul acordat gândul.
Electio2014 există și sub forma unor aplicații de mobil pentru iOS, Android și Windows Phone.
Mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis