ALEGERI ÎN SUA. Înfrângere dureroasă pentru Barack Obama. După Camera Reprezentanților, partidul președintelui american pierde și majoritatea din Senat
Înfrângere dureroasă pentru președintele american, Barack Obama, în alegerile de la jumătatea celui de-al doilea mandat al său. Cu toate că 8 din 10 americani se declară profund nemulțumiți de activitatea Congresului (sondaj CNN), principalul motiv fiind blocajul constant al republicanilor care a dus la o incapacitate de facto de a mai legifera, alegătorii din Statele Unite au decis să consolideze prezența membrilor Partidului Republican, acordându-le chiar controlul asupra Senatului și a Camerei Reprezentanților. Rezultatul republicanilor poate fi interpretat drept un puternic vot negativ la adresa președintelui, care riscă acum să nu mai poată trece niciuna din reformele promise până la finalul mandatului.
Despre alegeri
Marți, alegătorii americani au vot chemați la vot pentru a alege 36 din cei 100 de membri ai Senatului. De asemenea, au fost votați membrii Camerei Reprezentanților, guvernatori în 36 de state, diverși oficiali locali care sunt aleși, nu numiți. Nu în ultimul rând, americanii au votat și în cadrul unor referendumuri, precum cele pentru legalizarea marijuanei, în statul Colorado și în capitala SUA, Washington, D.C. Campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului a costat cel puțin 3,67 miliarde de dolari, conform estimărilor Center for Responsive Politics.
gândul vă prezintă mai jos principalele informații despre alegerile din Statele Unite:
– Republicanii au preluat, pentru prima dată din 2006, controlul asupra Senatului, unde majoritatea a fost deținută până acum de democrați. Partidul Republican a câștigat alegerile pentru senat în șapte state.
– Republicanii și-au păstrat majoritatea în Camera Reprezentanților (numărătoarea voturilor este încă în curs la momentul transmiterii acestei știri, dar toate informațiile indică o victorie a Partidului Republican).
– 36 de state și-au ales guvernatori. Și în acest scrutin pare să fi existat un trend pro-republican.
– Capitala Washington, D.C. și statul Oregon au votat pentru legalizarea consumului de canabis. Alte referendumuri au avut ca subiect avorturile, organismele modificate genetic, băuturile care conțin zahăr sau vântătoarea de urși.
– americanii au ales încă un George Bush. De această dată, este vorba despre George Prescott Bush, nepotul lui George W și strănepotul lui George Bush Senior. George Prescott Bush este fiul fostului guvernator al Floridei, Jeb Bush, posibil prezidențiabil republican pentru 2016. George P. Bush a fost ales pentru postul de land commissioner în Texas.
– alegerile au marcat cel puțin două premiere: primul afroamerican din sudul SUA ales pentru Senat de la Războiul de Secesiune încoace (secolul al XIX-lea) și prima republicană de culoare din Congres. De altfel, Partidul Republican, ale cărui probleme în fața electoratului format din minoritățile etnice s-au văzut în cele două alegeri câștigate de Obama, a încercat, de această dată, să promoveze mai mulți candidați hispanici și afroamericani.
Pe larg, rezultatele provizorii ale alegerilor pentru Congresul american
Alegerile de la jumătate de mandat din Statele Unite au adus o victorie detașată taberei republicane, care a preluat controlul în ambele Camere ale Congresului, refăcând cărțile politice la Washington, relatează AFP, care prezintă principalele rezultate provizorii. Potrivit mai multor instituții americane de presă, miercuri, la ora locală 1.00 (8.00, ora României), principalele rezultate provizorii ale scrutinelor erau:
SENAT
– După scrutinul pentru peste o treime (36) din cele 100 de mandate din Senat, republicanii dețin cel puțin o majoritate de 52 de mandate, după ce au obținut victorii în șapte state: Arkansas, Colorado, Iowa, Montana, North Carolina, South Dakota, West Virginia, potrivit The New York Times (NYT) și site-ului Real Clear Politics.
– Democrații, care erau majoritari în Camera superioară din 2006, dețin de-acum cel puțin 44 de mandate, cărora li se adaugă un senator independent.
– Rezultate definitive nu erau încă disponibile în Alaska și Virginia.
– Un al doilea tur urmează să fie organizat pe 6 decembrie în Louisiana (sud), un stat în care niciunul dintre candidați nu a atins marți pragul fatidic de 50%.
CAMERA REPREZENTANȚILOR
– Republicanii au obținut cel puțin zece din cele 435 de mandate în Camera Reprezentanților. În așteptarea rezultatelor definitive, ei dețin cel puțin 235 de mandate, față de 233 (și un post vacant), potrivit NYT.
– Democrații se află deja într-o situație mai mult decât jenantă, pentru moment asigurându-și doar 157 de mandate, anterior deținând 199 (plus două locuri vacante).
– Rezultatul final este încă vag, numărătoarea fiind în curs pentru 43 de mandate, în districte din New York, Hawaii sau Minnesota.
GUVERNATORI
– Dintre cele 36 de state care își alegeau guvernatorii marți, o largă majoritate se orienta către candidați republicani.
– Anumite scrutine erau deosebit de strânse, ca în Connecticut, Kansas, Massachusetts sau Vermont. Puține state urmează să aibă șefi de Executiv de altă culoare politică, ca Illinois, fieful președintelui Barack Obama, care basculează în tabăra republicană.
FOCUS: Barack Obama, în căutarea unui nou impuls după cei șase ani petrecuți la putere
Barack Obama, aflat la cel mai scăzut nivel în sondaje și slăbit de victoria clară a adversarilor săi în Senat, caută un nou impuls, la șase ani după prima sa alegere cu un slogan plin de promisiuni – Yes We Can – care pare foarte îndepărtat, comentează AFP.
În timp ce toate privirile se îndreaptă deja către alegerile din 2016, prin care va fi desemnat succesorul său, președintele american, care nu-și ascunde lipsa de apetit față de negocierile politice de la Washington, se află într-o poziție inconfortabilă.
Barack Obama nu este, nici pe departe, primul președinte nevoit ca după alegeri de la jumătate de mandat să coabiteze cu un Congres aflat în întregime pe mâna taberei adverse. Dwight Eisenhower, Ronald Reagan, Bill Clinton sau George W. Bush au avut aceeași neșansă în ultimii ani în care s-au aflat la putere.
„Avem datoria să lucrăm împreună atunci când ne putem pune de acord”, a dat asigurări marți seara republicanul Mitch McConnell, viitorul lider al majorității din Senat, adăugând că nu vrea să se angajeze într-un „conflict perpetuu” cu democrații.
John Boehner, liderul republican al majorității din Camera Reprezentanților, l-a îndemnat pe de altă parte pe Obama „să-și înceapă ultimii doi ani de președinție luând decizii bipartizane”, avertizând, într-un comunicat pe un ton ofensiv, împotriva oricărui „contraatac” din partea sa.
Însă punctele de acord se anunță deja limitate.
„Va fi aproape imposibil să se construiască orice între Casa Albă și Congres în următorii doi ani”, apreciază istoricul Douglas Brinkley de la Rice University (Houston, Texas).
Cu toate acestea, subliniază el, acest nou echilibru de forțe nu va fi în mod necesar sinonim cu inacțiunea pentru Barack Obama, care ar putea să-și folosească într-un mod mult mai larg puterea executivă și să acționeze prin decrete.
„Președinții sunt în mod tradițional mai timizi în utilizarea acestei puteri în primul lor mandat, în primii șase ani chiar, pentru că ei speră întotdeauna să ajungă la un acord cu cei de la Capitol Hill”, precizează el. „Într-un fel, va fi eliberat”, adaugă istoricul.
Un dosar emblematic și sensibil prin excelență, imigrația ar putea să scoată rapid la lumină tensiunile dintre Casa Albă și membrii Camerei și Senatului.
– Un sfert de președinție
Obama a anunțat că va acționa până la sfârșitul anului, apreciind că nu mai poate „sta pe loc jucându-se cu degetele și așteptând ca Congresul să se miște”. Un decret prezidențial ar putea oferi un răgaz unei părți a celor 11 milioane de imigranți clandestini, unii instalați de mult timp în Statele Unite, care trăiesc cu frica expulzării.
Susținătorii săi, care sunt iritați după primul raport, dar și adversarii săi, care consideră inacceptabilă scurtcircuitarea Congresului în privința unui subiect social atât de important, așteaptă să vadă ce face.
Fără să se întoarcă spre Congres, ultimii doi ani la putere ar urma să-i permită să-și consolideze principala achiziție legislativă, Obamacare, reforma sistemului de sănătate care vizează să ofere o asigurare pe caz de boală milioanelor de americani care nu dețin una.
Pe frontul politicii externe, două crize majore cu final incert – conflictul armat din estul Ucrainei, alimentat de către rebelii proruși, și înaintarea în Irak și Siria a jihadiștilor din gruparea Statul Islamic (SI) – ar putea să acapareze perioada de până la sfârșitul mandatului.
Însă el mai poate spera încă la rezultate concrete în alte trei dosare majore, înainte să cedeze locul în Biroul Oval, și anume un acord în dosarul nuclear iranian (cu o dată-limită la 24 noiembrie), un acord de liber-schimb transpacific (TTP) din care fac parte 12 țări (mmai puțin China) și un acord privind încălzirea globală la sfârșitul lui 2015, la Paris.
În fiecare caz în parte președintele va fi nevoit să navigheze într-o direcție apropiată de cea a Congresului. Dar ar putea fi tentat, pe alocuri, să eludeze, ceea ce provoacă deja furia unor republicani.
Astfel, în privința modificărilor climatice, un eventual tratat este necesar să fie ratificat de către două treimi dintre senatori – o ipoteză de neconceput în contextul actual -, dar altă formulă juridică ar putea să permită administrației Obama să evite acest obstacol.
Indiferent că este vorba despre politica internă ori despre scena internațională, Douglas Brinkley avertizează că este prea devreme pentru tentația de a face un bilanț, într-un sens sau celălalt.
„Mai are încă doi ani întregi pentru a-și impune amprenta. Mai are un sfert din președinție în fața lui”, subliniază istoricul.