ALEGERI ÎN UNGARIA. Victorie categorică a FIDESZ care obține majoritatea absolută în parlamentul de la Budapesta. Liderii socialiștilor și Jobbik au demisionat. UPDATE

UPDATE 02:24 Alianța FIDESZ-KDNP a câștigat alegerile parlamentare din Ungaria obținând un scor de 48,64%, potrivit rezutatelor parțiale după numărarea a 93% din voturi. Jobbik, partid de extremă dreaptă, a obținut 19,6%, Partidul Socialist – 12,24%, LMP(Politica poate fi și altfel) -6,8% și DK(Coaliția Democratică) -5,5%. 

Viktor Orban se va baza pe 133 din cei 199 de parlamentari, Jobbik pe 26, iar socialiștii pe 20. 

După înfrângerea categorică în alegeri, Vona Gabor, liderul Jobbik, și Gyula Molnar, șeful socialiștilor, și-au anunțat demisiile din fruntea formațiunilor pe care le conduc. 

„Am dus o mare bătălie, am obținut o victorie crucială, avem șansa de a apăra Ungaria”, a susținut Viktor Orban după aflarea rezultatelor, proclamând victoria FIDESZ. 

Liderul parlamentarilor formațiunii de guvernământ Fidesz, Gergely Gulyas, a declarat că viitorul legislativ al Ungariei va avea „o legitimitate puternică”, nemaiîntâlnită după anul 1990.

„Sunt foarte mulțumit că atât de mulți votanți au vrut să exprime opțiunea la urne. Asta înseamnă că democrația Ungariei este puternică, iar cetățenii ei au vrut să-și decidă viitorul. Este un succes pentru Ungaria”, a spus Gulyas.

UPDATE 21:05: Scrutinul parlamentar din Ungaria s-a încheiat în mod oficial la ora locală 19:00 (20:00, ora României), iar prezența la vot este de peste 68%, adică aproximativ 6 milioane de cetățeni, a anunțat duminică Biroul Electoral Național de la Budapesta, relatează agenția MTI.

Autoritățile au precizat că votanții care stau la coada în circumscripțiile electorale vor putea să-și exprime opțiunea politică în ciuda faptului că a fost depășită ora oficială de închidere a urnelor.

Numărătoarea voturilor din cele 3.154 de municipalități și cele 23 de districte ale capitalei Budapesta va începe doar după golirea tuturor secțiilor de votare.

8.253.954 de cetățeni ungari sunt înscriși pe listele electorale. La alegerile parlamentare din 2014, participarea la vot a fost de 61,73%. Recordul în acest sens a fost înregistrat în 2002, 70,53%.

Liderul parlamentarilor formațiunii de guvernământ Fidesz, Gergely Gulyas, a declarat că viitorul legislativ al Ungariei va avea „o legitimitate puternică”, nemaiîntâlnită după anul 1990.

„Sunt foarte mulțumit că atât de mulți votanți au vrut să exprime opțiunea la urne. Asta înseamnă că democrația Ungariei este puternică, iar cetățenii ei au vrut să-și decidă viitorul. Este un succes pentru Ungaria”, a spus Gulyas.

Premierul ungar Viktor Orban, liderul formațiunii de guvernământ Fidesz și cea mai importantă figură politică a țării, are șanse foarte mari să obțină un nou mandat în urma alegerilor parlamentare de duminică, bazându-se pe cea mai dură retorică anti-imigrație din Europa.

Potrivit unui sondaj recent efectuat de Institutul Nezopont, aproximativ 50% dintre alegătorii ungari îl susțin pe Viktor Orban (54 de ani) pentru un nou mandat în fruntea guvernului de la Budapesta.

Partidul Fidesz și Viktor Orban au subliniat că scrutinul de duminică are ca miză menținerea identității Ungariei, invitând alegătorii să decidă între „protectorii națiunii ungare” pe fondul unui atac al imigrației și „forțele internaționale” conduse de miliardarul ungaro-american George Soros. Orban a avertizat în privința consecințelor imigrației asupra patrimoniului cultural și religios european.

Actualul premier al Ungariei consideră că singura forță capabilă să unească și să apere țara ar fi alianța Fidesz – Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP). Viktor Orban a acuzat mass-media internaționale, Uniunea Europeană și „grupuri de interese influente” că încearcă să instaureze unui guvern slab, pe care Bruxelles-ul să-l poate controla.

„Mă gândesc la un model ungar bazat pe competitivitate, pe ocuparea forței de muncă, precum și pe politici demografice și identitare solide”, a spus Orban, adăugând că guvernul său va menține „un sistem fiscal eficient și proporțional care promovează performanța și împărțirea echitabilă a sarcinilor”.

Înaintea alegerilor, Gxecutivul de la Budapesta condus de Viktor Orban nu a ratat, ocazia de a-și expune realizările din ultimele mandate și a trimis o informare de presă în care relatează pe larg în ce constă „Orbanomics”, strategia economică pe care a aplicat-o și care, spun reprezentanții săi, a făcut din Ungaria un stat competitiv și independent. 

Gândul redă, pe larg, realizările pe care și le asumă Guvernul ungar și programul pe care îl promovează Viktor Orban pentru un eventual viitor mandat în fruntea Executivului de la Budapesta.

Șomajul în Ungaria a atins un nou minim

Cele mai recente cifre publicate arată că șomajul în Ungaria scăzut la un nivel record de 3,8% și, potrivit informațiilor care sistematizează datele din ultima parte a anului 2017, publicate de curând de Biroul Central de Statistică de la Budapesta. Șomajul este în continuă scădere de 66 de luni încoace, arată reprezentanții guvernului ungar. 

În 2010, după opt ani de guvernare socialisto-liberală, procentul celor care nu aveau un loc de muncă atinsese 11,8%. În ultimii șapte ani, s-au reintegrat în câmpul muncii 741.000 de oameni.Mai mult, susține executivul maghiar, creșterea numărului de job-uri s-a remarcat mai ales în sectorul privat, însă la scăderea șomajului au ajutat și programele care i-au sprijinit pe tineri și care au fost implementate de Guvern, 13.000 de muncitori întorcându-se chiar să lucreze în Ungaria. Executivul condus de Viktor Orban argumentează că aceste cifre nu sunt nicidecum întâmplătoare, ci sunt rezultatul politicilor aplicate de-a lungul timpului, încheind cu sintagma „acolo unde este voință întotdeauna există o cale”. 

Produsul intern brut (PIB)

În săptămânile care au precedat alegerile parlamentare s-a vorbit prea puțin despre economie, consideră executivul maghiar, care a ținut să scoată în evidență progresele făcute la acest capitol în ultimii ani. 

„În urmă cu opt ani, atunci când ungurii au ales într-o majoritate covârșitoare guvernarea Fidesz, sub conducerea lui Viktor Orban, aceștia au votat pentru schimbare. Acum patru ani, într-o realegere după care s-a format majoritatea cu două treimi, oamenii au votat pentru continuitate. Starea economiei a jucat și atunci un rol foarte important în acea decizie. Și asta pentru că înainte de 2010 Ungaria era o țară îngropată în datorii, unde rata șomajului era foarte mare, iar produsul intern brut era unul negativ. În ultimii opt ani, șomajul a scăzut de la 12 la 3,8% (…), iar raportul dintre datoria de stat și PIB a ajuns la aproape 73%”, arată guvernul în informarea transmisă. 

Orban a explicat, în fața Camerei de Comerț de la Budapesta, că Guvernul s-a abținut de la cheltuielile care se realizează în mod normal în an electoral pentru a încerca să țină deficitul sub ținta stabilită, de 3%, subliniind că asta înseamnă respectarea regulilor Uniunii Europene, în ciuda dublelor standarde care se aplică uneori țărilor din est și din punct de vedere fiscal. 

În retorica sa caracteristică, premierul Ungariei a precizat și că o mare amenințare la adresa stabilității este imigrația și că măsurile de apărare costă 900 de milioane de euro, o sumă, însă, crede acesta, pe deplin justificată, pentru că, în caz contrar, Ungaria s-ar scufunda din nou și ar intra în „regresie, declin și blocaj”. 

Venituri reale. Viktor Orban: „Putem spune acum nu doar că avem slujbe, ci chiar că merită, din punct de vedere financiar, să ne facem treaba”

Reprezentanții Guvernului își continuă pledoaria prin dezbaterea problemei veniturilor reale care intră în buzunarul cetățenilor ungari, amintind că în 2010 Guvernul Orban a promis că va crea încă un milion de locuri de muncă în următorii zece ani, în așa fel încât oricine își dorește să lucreze să poată să și trăiască decent din munca sa. Aceștia argumentează că veniturile au crescut puternic în ultimii cinci ani, doar în 2017 evoluția fiind de 12,9%, cea mai mare din 2002 încoace, iar veniturile medii au crescut, pentru prima dată în istorie până la 1000 de euro lunar. 

Cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma creșterilor salariale sunt, se pare, cei din sistemul de Sănătate, din Educație, Administrație Publică, dar și cei care câștigă venitul minim. Informarea transmisă de la Budapesta vorbește și despre beneficiile pe care le-au avut muncitorii necalificați, dar și despre diminuarea decalajului dintre regiunile țării. 

Reducerea taxelor 

O altă promisiune făcută de Guvernul Orban în 2010 a fost restructurarea sistemului fiscal post-sovietic, iar anul trecut guvernul a implementat măsura, ajungându-se ca Ungaria să aibă cel mai scăzut nivel al impozitelor corporative din UE, acest lucru având ca efect creșterea veniturilor și scăderea șomajului. 

Reprezentanții guvernului mai afirmă și că impozitul pe venit a fost plafonat la 15%, a scăzut TVA-ul pentru alimentele de bază, dar și pentru serviciile de Internet, construcții și restaurante, măsuri pe care le prezintă drept unele cu un scop clar: formarea de locuri de muncă și păstrarea banilor în buzunarele muncitorilor din Ungaria. 

Duminică au loc în Ungaria alegeri parlamentare, iar principalul favorit pentru ocuparea funcției de premier este, în continuare, Viktor Orban care, conform celui mai recent sondaj dat publicității, se bucură de susținerea a 50% dintre alegători. 

Candidatul alianței de opoziție Partidul Socialist – Parbeszed Magyarorszagert (Dialog pentru Ungaria), Gergely Karacsony, beneficiază de o susținere de 13%.

Liderul formațiunii LMP (Politica poate fi diferită), Bernadett Szel, a fost aleasă de 8% dintre respondenți pentru funcția de premier.

Președintele partidului naționalist radical Jobbik, Gabor Vona, este susținut de 7% dintre alegătorii consultați. Fostul premierul socialist Ferenc Gyurcsany, președintele partidului DK (Coaliția Democratică), a primit o susținere de 3%.

Gabor Fodor (Partidul Liberal) și Andras Fekete-Gyor (Mișcarea Momentum) au fost creditați cu 1% fiecare în cadrul sondajului.

Sondajul național a fost efectuat la cererea cotidianului Magyar Idok, între 19 și 23 martie, pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane, potrivit Institutului Nezopont.