Prima pagină » Știri externe » ALEGERI PREZIDENȚIALE ÎN FRANȚA. Macron și Le Pen merg în turul II. Rezultate finale. UPDATE

ALEGERI PREZIDENȚIALE ÎN FRANȚA. Macron și Le Pen merg în turul II. Rezultate finale. UPDATE

24 apr. 2017, 08:27, Știri externe

Gandul

ALEGERI PREZIDENȚIALE ÎN FRANȚA. Macron și Le Pen merg în turul II. Rezultate finale. UPDATE

Emmanuel Macron și Marine Le Pen își vor disputa președinția Franței în turul doi de scrutin. Candidatul de centru, Emmanuel Macron, a obținut 23,75% din voturi în primul tur al scrutinului prezidențial din Franța, fiind urmat de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53 %, conform rezultatelor finale comunicat de Ministerul francez de Interne, potrivit Reuters. FranÃ§ois Fillon, candidatul formațiunii Republicanii (LR, centru-dreapta) se clasează pe locul al treilea, cu19,91% din voturi, fiind urmat de Jean-Luc MÃ©lenchon, candidatul mișcării civice France Insoumise (Franța Nesupusă, extremă-stânga), cu 19,64%. Socialistul Benoît Hamon a luat 6,35% din voturi. Prezența la urne a fost de 78,69% din totalul persoanelor cu drept de vot, Rezultatul este unul istoric, având în vedere că niciunul dintre candidații marilor partide din Hexagon nu reușește să ajungă în turul decisiv al alegerilor prezidențiale.

Emmanuel Macron are toate șansele să ajungă, la 39 de ani, președintele Franței, cel mai tânăr din istoria recentă a țării și fără să fi deținut vreo funcție aleasă până acum. Potrivit sondajelor de opinie, el ar ieși câștigător în turul al doilea al prezidențialelor. Datele Ipsos Sopra Steria relevă că 62% din voturi i-ar reveni candidatului „În mișcare!”, în vreme ce pentru Marine Le Pen ar opta 38% dintre alegători. Potrivit Harris Interactive, diferența ar fi și mai mare, Macron fiind creditat cu 64%, iar Le Pen cu 36%.

„Astăzi poporul francez a vorbit. A decis să fiu în fruntea clasamentului în primul tur de scrutin. Înțeleg onoarea și responsabilitatea care îmi revine. (…) Am înțeles îndoielile, temerile și dorința de a schimba. (…) Sper ca în 15 zile să devin președintele vostru, președintele tuturor francezilor, un președinte care protejează și construiește”, a spus Macron, în discursul după închiderea urnelor.

La rândul său , Marine Le Pen a mulțumit „alegătorilor patrioți” pentru „rezultatul istoric” și a promis că „va elibera poporul francez de elitele arogante”. „Sunt candidata poporului”, a spus ea.

EXTERNE NATO intensifică prezența militară în Marea Baltică /Suspiciuni privind acte de SABOTAJ ale Rusiei asupra cablurilor submarine

16:22

ACTUALITATE Bărbat, AMENDAT cu 10.000 de lei, pentru că voia să arunce un frigider într-o pădure din Maramureș

16:17

Ce program are Macron

Emmanuel Macron, candidatul organizației civice În Mișcare! (En marche!, liberal-socială) nu se consideră „nici de dreapta, nici de stânga”, ci mai degrabă un politician „pragmatic”. Are politici de stânga, în sensul menținerii statului asistențial, dar pledează pentru o serie de măsuri economice de dreapta. Emmanuel Macron propune subvenții de 15.000 de euro companiilor care angajează persoane din suburbii defavorizate și vrea o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei. A promis reducerea datoriei suverane a Franței cu 60 de miliarde de euro în următorii cinci ani, vrea relansarea agriculturii și reducerea cu 120.000 de posturi a aparatului funcționarilor de stat, conform cotidianului Le Parisien.

Emmanuel Macron susține suplimentarea bugetului comun al Uniunii Europene, crearea unui guvern economic european, a unui parlament al zonei euro și inițierea unor consultări democratice în toate statele membre pentru reformarea proiectului politic comunitar.

Emmanuel Macron pledează pentru suplimentarea cu 10.000 de agenți a efectivelor Poliției și Jandarmeriei, reorganizarea serviciilor de informații și crearea unei structuri speciale pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Macron vrea penitenciare speciale pentru teroriștii străini depistați în Franța.

UPDATE 23:29 Potrivit unor sondaje citate de France 24, votanții lui Emmanuel Macron sunt în mare parte oameni cu studii superioare, cu loc de muncă și provin predominant din mediul urban. De partea cealaltă, Marine Le Pen a fost votată de oameni cu studii medii și fără studii, șomeri și francezi din clasa muncitoare.

UPDATE 23:02 Jean-Luc Melenchon a declarat, potrivit France 24, că nu susține niciunul dintre candidații ajunși în turul al doilea al prezidențialelor din Franța.

UPDATE 22:25 Mii de francezi nemulțumiți de faptul că liderul extremei drepte, Marine Le Pen, a avansat în turul al doilea protestează în Place de la Bastille, potrivit AFP. Polițiștii au intervenit cu gaze lacrimogene.

UPDATE 22:08 „Prima etapă a fost îndeplinită. Îmi revine o imensă responsabilitate. (…) Vă propun o mare altenanță. Fiecare francez și-a dat seama că sistemul a încercat să înăbușe această etapă a alegerilor. Francezii trebuie să lupte împotriva unei globalizări sălbatice. (…) Miza este supraviețuirea Franței. A sosit vremea să îi eliberăm pe francezi de cei care sunt aroganți și care vor să le dicteze comportamentul. Într-adevăr, sunt candidata poporului”, a declarat Marine Le Pen în fața susținătorilor săi, după aflarea rezultatelor exit-poll care o trimit în turul al II-lea unde se va lupta cu Emmanuel Macron.

UPDATE 22:05 Potrivit AFP, actualul președinte francez, Francois Hollande l-a felicitat telefonic pe Macron și s-a arătat pregătit să îi acorde susținerea pentru a prelua președinția Franței.

UPDATE 21:52 Francois Fillon își asumă responsabilitatea pentru înfrângerea suferită și își îndeamnă alegătorii să îl susțină pe Emmanuel Macron în turul decisiv al alegerilor prezidențiale.

UPDATE 21:38 „Astăzi am întors decisiv o nouă pagină a politicii franceze. Francezii și-au exprimat dorința de reînnoire”, a declarat Emmanuel Macron după aflarea rezultatelor exit-poll ale alegerilor prezidențiale din Franța.

UPDATE 21:33 Purtătorul de cuvânt al lui Marine Le Pen a declarat că votul din al doilea tur al alegerilor va fi un „referendum pe tema globalizării”

UPDATE 21:31 Imediat după aflarea rezultatelor exit-poll, premierul francez, Bernard Cazeneuve a făcut apel către cetățenii francezi cu drept de vot să meargă în turul al doilea și să-l voteze pe Emmanuel Macron, potrivit France 24.

UPDATE 21:28 Suporterii lui Marine Le Pen sărbătoresc intrarea candidatei extremiste în turul al doilea al alegerilor din Franța.

The moment #LePen supporters saw their candidate make it into 2nd round of #Frenchelection cc @FRANCE24 ðŸ‡«ðŸ‡·ðŸ—³ pic.twitter.com/Cr8D4QfC26

â€” Catherine Nicholson (@ACatInParis) 23 aprilie 2017

UPDATE 21:26 Bucuria din tabăra lui Emmanuel Macron, surprinsă de un jurnalist CNN.

The moment they’ve all been waiting for. #France2017 #Macron pic.twitter.com/C8sxx88X6b

â€” saskya vandoorne (@SaskyaCNN) 23 aprilie 2017

UPDATE 21:20 Un sondaj al Kantar, citat de Le Figaro și BBC, îi plasează pe Emmanuel Macron și Marine Le Pen la egalitate, cu câte 23% dintre voturi.

UPDATE 21:18 Potrivit France 24, Benoit Hamon, socialistul clasat, potrivit estimărilor, pe locul al cincilea în scrutinul de astăzi, a declarat că își asumă acest rezultat și îi îndeamnă pe francezii care l-au votat să meargă în turul al doilea și să-l susțină pe Emmanuel Macron.

UPDATE 21:07 Emmanuel Macron – 23,7%

Marine Le Pen – 21,7%

Francois Fillon – 19,5%

Jean-Luc Melenchon – 19,5%

Benoit Hamon – 6,2%

UPDATE 21:00 Votul s-a încheiat în Franța. Primele estimări ale scrutinului de astăzi arată că Emmanuel Macron conduce în preferințele votanților, fiind urmat de Marine Le Pen, potrivit unui sondaj al Ipsos, citat de France 24.

UPDATE 18:00 Prezența la vot la primul tur al prezidențialelor este cu un procent mai mică decât în 2012. Astfel, la ora 17.00 (ora 18.00 a României) votaseră 69,42%, iar în urmă cu cinci ani, la aceeași oră, procentul era de 70,49%.

La ora 12.00, prezența era de 28,54%, față de 28,3% în 2012.

Alegerile prezidențiale care au loc duminică în Franța reprezintă unul dintre cele mai importante scrutine care au avut loc în ultima perioadă într-un stat al Uniunii Europene, cu o miză extrem de mare legată de viitorul blocului comunitar. O victorie a „favoritului Bruxelles-ului”, Emmanuel Macron, ar revitaliza UE, dar Uniunea are motive serioase să se teamă de o victorie a lui Le Pen sau MÃ©lenchon. Cu doi eurosceptici convinși și un pro-european efervescent printre cei patru candidați care se întrec umăr la umăr în primul tur de scrutin pentru președinția Franței, fiecare cu șanse reale de a ajunge în confruntarea finală, alegerile prezidențiale din Franța ar putea, deopotrivă, să destrame sau să întărească Uniunea Europeană. Ultimul sondaj dinaintea prezidențialelor, publicat vineri seară, relevă o ușoară creștere pentru Emmanuel Macron, care este creditat cu 24,5% din intențiile de vot. El este urmat de Marine Le Pen cu 22,5%, FranÃ§ois Fillon cu 19,5% et Jean-Luc MÃ©lenchon cu 18,5%.

Diplomații și oficialii europeni par, în majoritate, convinși că Franța, membru fondator al Uniunii, nu va părăsi sub nicio formă blocul european, o idee vehiculată insistent, și nu întotdeauna forțat, de candidatul de extremă stânga, Jean-Luc MÃ©lenchon, dar și de rivala sa naționalistă de dreapta, Marine Le Pen.

Mult mai îngrijorător și, probabil, mult mai plauzibil este scenariul în care Parisul va întoarce spatele. UE nu ar supraviețui unui Frexit, „cu toate că acest lucru pare destul de îndepărtat”, a declarat un înalt oficial european citat de The Guardian, explicând că „o opoziție activă din interior ar fi aproape mai dăunător”. Zdruncinată de Brexit și confruntată cu o multe probleme, inclusiv o criză a imigranților care nu-și găsește finalul, o creștere economică lentă și un grup de capitale care devin din ce în ce mai rebele, UE ar rezista cu greu unui nou val de vești proaste.

O victorie pentru Emmanuel Macron, centrist pro-european de orientare liberală, dacă ajunge să fie unul dintre cei doi finaliști din turul secund, ar oferi Franței o șansă la reformă, iar Europei oportunitatea de a se replia. „Acest lucru ar arăta că centriștii pro-europeni ar putea avea, încă, un viitor în politica europeană. Macron vrea reforme care să stimuleze economia Franței și să îi întărească poziția în blocul comunitar”, arată Charles Grant, rerprezentant al Centrului pentru Reforme Europene.

Un triumf al lui Macron ar putea sugera și că, după decizia Marii Britanii de a părăsi blocul european și șocul alegerii ca președinte al SUA a lui Donald Trump „decesul liberalismului, internaționalismului și al UE… s-ar putea să nu fie inevitabil”, a adăugat acesta. În plus, un asemenea scenariu ar mai putea însemna și că, dacă Macron reușește să implementeze ideile pe care le promovează pentru câmpul muncii și alte reforme structurale, motorul franco-german care a alimentat UE în mod tradițional, dar care a „ruginit” în ultimii ani ar putea fi repornit.

Un președinte în persoana lui Macron ar face, în mod sigur, negocierile pentru Brexit mult mai dure. În fapt, acesta a avertizat deja că nu poate fi vorba de un „avertisment sau de o renunțare” la poziția „incasabilă” a blocului și că prioritatea Uniunii ar trebui să fie apărarea propriilor interese.

Cu o economie a zonei euro care începe să-și revină, dar și după înfrângerea anti-europeanului Geert Wilders în Olanda, Macron – supranumit de adversarii săi „favoritul Bruxelles-ului” – ar fi „un stimulent enorm”, a spus pentru Guardian și un membru al Comisiei Europene. Din păcate pentru UE, fostul bancher și ministrul socialist al economiei, care nu a mai fost niciodată președinte al Franței, paradoxal, ar putea fi marele favorit pentru turul al doilea, dar nu are nicio certitudine că va trece de primul și va și ajunge în finala cursei.

Cei patru candidați principali, inclusiv FranÃ§ois Fillon, implicat într-un scandal notoriu cu iz de corupție, care nu este deloc un fan al federalismului și își dorește o Uniune Europeană cu o cooperare interguvernamentală mai mare, cu toate că nu are niciun plan să schimbe relația statului cu blocul comunitar, sunt dați în sondaje cu scoruri extrem de apropiate, în așa fel încât este imposibil în acest moment să-ți dai seama cine va ajunge în turul al doilea.

Perspectiva ca Le Pen, liderul partidului de extremă dreapta Frontul Național, sau radicalul stângist MÃ©lenchon să câștige alegerile a tras semnalul de alarmă la Bruxelles. În vreme ce viziunile lor despre imigrație sunt diametral opuse (Le Pen vrea să scoată Franța din spațiul de liberă circulație Schengen), pozițiile celor doi referitoare la euro și la statutul de membru al UE sunt asemănătoare.

Așa-numitul „plan A” al lui MÃ©lenchon se referă la o renegociere colectivă a tratatelor și înțelegerilor fundamentale ale Uniunii, desfășurată alături de membrii care doresc acest lucru, inclusiv schimbări majore în ceea ce privește moneda euro. În cazul în care acest scenariu nu este dus la îndeplinire, Planul B este o ieșire unilaterală a Franței din blocul comunitar – cu toate că în ultima perioadă a ținut să calmeze spiritele și să asigure că nu acesta este obiectivul său ultim.

Veteranul de stânga susține că scopul discuțiilor va fi, în orice caz, supus unui referendum – ceva ce, de altfel, a promis și Le Pen, după o „renegociere a statutului de membru UE”, țintind „restaurarea completă a suveranității naționale”, inclusiv revenirea la franc. În fața acestei situații, devine evident că scopurile sale nu sunt compatibile cu apartenența statului la UE, așa cum se definește Uniunea astăzi.

Dacă UE27 par relativ sceptice referitor la șansele la Frexit și la o renunțare a Franței la euro, este în mare parte pentru că un președinte fără o majoritate parlamentară este, în mare parte, lipsit de putere. Acest lucru l-ar putea afecta pe Macron care, dacă ar câștiga, ar avea nevoie ca după alegerile legislative din iunie, să adune în jurul său o coaliție complexă, alcătuită din politicieni de centru, atât de orientare de stânga, cât și de dreapta care să se alăture membrilor aleși ai formațiunii „En Marche!” („În mișcare!”).

Puterea ar fi infinit mai greu de atins pentru Le Pen și MÃ©lenchon, ambii aflați la mare distanță de câștigarea unui scrutin parlamentar care să le ofere susținere parlamentară în cazul unui eventual referendum pentru ieșirea din UE, condiție stipulată exclusiv în Constituția țării. În cazul în care noul președinte decide să treacă peste puterea legislativului într-o astfel de situație și, implicit, să ignore prevederile constituționale, sondajele sugerează că puțini dintre votanții francezi ar îmbrățișa de bună voie haosul ieșirii din zona euro, mișcare pentru care economiștii au estimat o notă de plată de 180 de miliarde de euro.

Chiar și fără un Frexit în toată regula, un lider francez populist, eurosceptic ar putea pune probleme uriașe blocului comunitar – începând cu negocierile pentru Brexit, situație față de care cele 27 de țări membre au demonstrat până acum o poziție comună surprinzătoare. Le Pen, însă, a salutat votul britanicilor de a părăsi UE ca pe „prima lovitură reală la temelia vechii ordini” și „nașterea unei noi Europe” și se așteaptă de la ea să pluseze în direcția încurajării și altor state de a face același lucru.

MÃ©lenchon a vorbit și el despre Brexit ca despre „începutul unei noi ere” și „un cutremur pentru UE așa cum o cunoaștem”, iar programul să de campanie promovează explicit ideea ca procesul de ieșire a Marii Britanii din UE să fie derulat „fără răzbunare sau sancțiuni”. Dar potențialul unei confruntări pe termen lung merge mult mai departe de lipsa de unitate a Uniunii Europene în legătură cu termenii de negociere pentru Brexit. Ambele programe economice ale candidaților, de exemplu, includ creșteri majore ale cheltuielilor publice care ar încălca țintele de deficit stabilite de oficialii europeni.

Planul lui Le Pen de a impozita importurile și forța de muncă ieftină venită din estul Europei ar fi incompatibil cu principiul pieței unice europene, iar promisiunile lui MÃ©lenchon de a uza de dreptul de veto în privința pacturilor de liber schimb, dar și în discuțiile legate de încheierea independenței Băncii Centrale Europene ar fi anatemizate la Bruxelles. În final, se poate desprinde ideea că simpla realitate a unui președintele Le Pen sau MÃ©lenchon, care sfidează regulile, contestă propunerile europene și se opun curentului general, ar fi suficientă pentru ca UE să fie destabilizată – atunci când are cea mai mare nevoie să ia avans. Pentru Bruxelles, puține dintre alegerile din statele europene au avut o asemenea importanță.