Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat joi că nu este de acord cu decizia statelor europene de a nu îi recunoaște legitimitatea în funcția de președinte al țării, dar a declarat în același timp că nu a cerut niciodată o astfel de recunoaștere.
Declarațiile liderului de la Minsk vin în contextul în care șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat joi că Uniunea Europeană nu îl recunoaște pe Lukașenko drept președinte, chiar dacă acesta a depus miercuri jurământul.
„Strigă că nu ne recunosc. Ştiţi, nu le-am cerut niciodată să ne recunoască, să ne recunoască alegerile, să ne recunoască preşedintele reales”, a declarat Lukașenko în timpul unei reuniuni cu ambasadorul Chinei la Minsk, informează Agerpres.
UE, Germania, cele trei ţări baltice (Lituania, Letonia şi Estonia), Polonia, precum şi SUA au transmis că nu îl recunosc pe Lukaşenko, la putere din 1994, ca preşedinte legitim ales al Belarusului.
Contestatul lider bielorus Aleksandr Lukașenko a fost învestit din nou ca președinte al Belarusului, miercuri, în contextul în care protestele împotriva realegerii acestuia continuă la nivel național.
Presa de stat din Belarus a prezentat imagini din cadrul ceremoniei de învestire, care nu a fost anunțată anterior și care i-a luat prin surprindere atât pe jurnaliștii bieloruși, cât și pe activiștii pro-democrație.
Anunţul a provocat imediat o nouă manifestaţie a opoziţiei la Minsk, reprimată cu brutalitate de forţele de ordine, care au operat zeci de arestări. Astfel, 364 de persoane au fost arestate, dintre care 252 la Minsk, conform Ministerului de Interne din Belarus.
Uniunea Europeană a pregătit deja sancțiuni împotriva a 40 de oficiali bieloruși cosiderați responsabili de reprimarea violentă a protestelor din această țară și pentru fraudarea alegerilor prezidențiale din 9 august, câștigate de Aleksandr Lukașenko, dar este nevoie ca toate cele 27 de state membre să voteze acest pachet de sancțiuni pentru ca el să intre în vigoare.
După ce Cipru a blocat impunerea de sancțiuni în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai UE de luni, problema urmează să fie discutată în cadrul summit-ului liderilor europeni, care va avea loc pe 1 și 2 octombrie.