Alexei Navalnîi a aflat cum a fost otrăvit cu Noviciok, chiar de la agentul rus care l-a urmărit! Cum l-a convins să vorbească

Disidentul rus Aleksei Navalnîi susține că l-a sunat, prezentându-se drept un oficial rus, pe unul dintre presupuşii agenţi implicaţi în atacul asupra sa produs în august, iar acesta i-a oferit detalii despre comiterea operaţiunii, conform site-ului de investigaţii Bellingcat, citat de Mediafax.

Postul CNN şi site-ul de investigaţii Bellingcat au dezvăluit, săptămâna trecută, că agenţi din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia l-au urmărit pe Aleksei Navalnîi, de mai multe ori în ultimii ani, înainte de a comite atacul din august, în care a fost utilizată o substanţă neurotoxică din gama Noviciok.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a negat că agenţi ruşi sunt implicaţi în atac și chiar a declarat că nu vede motive pentru declanșarea unei anchete în cazul Navalnîi. Navalnîi a fost mult timp ca un ghimpe pentru Vladimir Putin, după ce a „hărțuit” puterea făcând dezvăluiri despre fapte de corupție.

Acum, Aleksei Navalnîi l-a sunat pe unul dintre suspecţi, Konstantin Kudryavtsev, un agent rus, şi s-a prezentat drept „Maxim”, un consilier fictiv al lui Nikolai Patruşev, fost director al FSB, în prezent secretar al Consiliului rus de Securitate.

Aleksei Navalnîi a sunat din Germania, pe 14 decembrie, pretinzând că face o evaluare a operaţiunii din august. Conversaţia a avut loc printr-un soft telefonic special, care a modificat datele de identificare ale apelantului.

Navalnîi, care încă se recuperează într-o locație secretă din Germania, s-a dat drept un înalt oficial din Consiliul Național de Securitate al Rusiei, însărcinat cu efectuarea unei analize a operațiunii de otrăvire. Numărului său de telefon i s-a atribuit o „identitate” falsă, respectiv numărul sediului central al FSB, potrivit echipei lui Navalnîi, iar convorbirea a fost înregistrată și ulterior furnizată CNN și Bellingcat.

În cadrul convorbirii telefonice, presupusul agent rus Konstantin K. a dezvăluit numele altor agenţi care au participat la atac şi la operaţiunile de ştergere a dovezilor.

Avionul a aterizat, iar situaţia a evoluat într-o direcţie care…, nefavorabilă, cred. Dacă ar mai fi durat puţin, cred că situaţia ar fi evoluat diferit. Zborul. Poate că da, dacă zborul ar mai fi continuat puţin, dacă nu ar fi aterizat brusc, poate că totul ar fi mers diferit. Adică, dacă nu ar fi fost intervenţia imediată a medicilor, a paramedicilor de pe pistă şi aşa mai departe”, a răspuns Konstantin K, întrebat de ce operaţiunea nu a avut succes.

„Maxim” (Aleksei Navalnîi) l-a întrebat și dacă ”persoana a supravieţuit pentru că avionul a aterizat prea repede și dacă aceasta este principala cauză”, iar acesta a răspuns: „Mi se pare că da. Dacă ar mai fi durat puţin, poate că s-ar fi încheiat diferit”.

Presupusul agent rus a explicat că substanţa toxică a fost plasată pe hainele victimei, mai preciz în lenjeria intimă a victimei, iar după atac a primit ordin să meargă de două ori în oraşul rus Omsk pentru a curăţa hainele lui Aleksei Navalnîi, care era internat, şi pentru a şterge orice alte urme ale substanţei neurotoxice.

Navalnîi a întrebat: „Pe ce articol de îmbrăcăminte s-a pus accentul? Care este cea mai riscantă piesă de îmbrăcăminte?”

Kudryavtsev a răspuns simplu: „Chiloți”.

Navalnîi a întrebat unde, mai exact, a fost aplicat Noviciokul: cusăturile interioare sau exterioare? „Interior, între picioare”, răspunde Kudryavtsev, potrivit Digi 24.

Agentul nu crede că mai erau urme ale substanţei pe corpul lui Navalnîi, dar se gândeşte că investigatorii germani au depistat substanţa toxică în sângele victimei.

Toxicologii consultați de CNN spun că, dacă ar fi aplicat sub formă granulară pe haine, Noviciokul ar fi fost absorbit prin piele, atunci când victima ar fi început să transpire.

Ei spun că, în acest caz, se pare că agresorii au folosit o formă solidă a agentului neurotoxic, nu una lichidă sau gel, așa cum s-a procedat în cazul fostului dublu agent Sergei Skripal.

CNN nu are informații care să confirme că Kudryavtsev se afla la Tomsk când a fost aplicată otrava. Dar apelul a arătat că avea cunoștințe detaliate despre ceea ce s-a făcut și că a fost implicat în operațiunea de „curățare” care a urmat, de ștergere efectivă a urmelor de Noviciok.

Răspunsurile date de Kudryavtsev în apelul de 45 de minute oferă prima dovadă directă a implicării unității în otrăvirea lui Navalnîi. La un moment dat, își exprimă îngrijorarea de a vorbi pe o linie nesecurizată, dar Navalnîi, vorbindu-i foarte ferm, reușește să-l convingă că șefii cer un raport urgent și spune că „toate acestea vor fi discutate la Consiliul de Securitate, la cel mai înalt nivel”.

Ancheta Bellingcat-CNN a constatat că echipa FSB, formată din 6 până la 10 agenți, l-a urmărit pe Navalnîi mai mult de trei ani.

Navalnîi s-a simțit rău brusc într-un zbor către Moscova, iar pilotul a aterizat la Omsk, unde a primit tratament de urgență.

Dacă avionul ar fi zburat spre Moscova, Navalnîi ar fi murit aproape sigur, potrivit experților consultați de CNN.

Vladimir Putin, criza ”Alexei Navalnîi” și vechea metodă a Kremlinului, escaladarea conflictelor: ”Frica este încă un instrument politic puternic în Rusia” (ANALIZĂ)

Reprezentanții spitalului din Berlin unde a fost internat Alexei Anatolievici Navalnîi – opozant fervent al regimului de la Kremlin – au anunțat că acesta a ieșit din comă și este receptiv la comenzile medicilor. Starea lui Navalnîi s-a îmbunătățit vizibil, fiind redusă și ventilația mecanică, însă ”consecințele pe termen lung ale otrăvirii sale nu pot fi încă excluse”.

Autoritățile din Germania au declarat – săptămâna trecută – că testele efectuate au scos în evidență „dovezi” că Alexei Navalnîi ar fi fost otrăvit cu un agent chimic din grupul noviciok. Otrava respectivă a fost folosită și în cazul fostului spion rus Sergei Skripal, în 2018.

Vladimir Putin și axioma „Moscova nu crede în lacrimi”

Uniunea Europeană este împărțită, iar aceasta este o realitate politică indiscutabilă atunci când subiectul este Rusia. În Uniunea Europeană există o parte ”dură” la adresa lui Vladimir Putin și a Rusiei, dar și una mult mai ”maleabilă” și decisă să facă unele compromisuri.

Partea dură – reprezentată de țări care aparțin Europei Centrale, plus cele baltice – nu poate uita/ierta ieșirile în decor ale regimului de la Kremlin: Georgia, Crimeea, Donbas, zborul MH17, asasinarea lui Boris Nemțov  și intervenția în Siria.

Partea maleabilă din UE consideră că relațiile cu Rusia trebuie continuate, că Rusia trebuie ”angajată” și că – prin ajutor rusesc – poate fi rezolvat conflictul din Siria, poate fi salvată Libia și păstra acordul nuclear cu Iranul.

Chiar dacă Franța și, mai ales, Germania, acuză fățiș Rusia că recurge la metode dure pentru a scăpa de oponenții lui Putin, Țarul știe că ambele țări depind de gazul Gazprom. Iar Putin mai știe – nimeni nu-l poate acuza de lipsă de experiență – că ”jocul de șah” practicat de Rusia îi pune de multe ori în dificultate atât pe germani, cât și pe francezi.

Escaladarea conflictelor: vechea metodă a Kremlinului

Revenind la otrăvirea lui Alexei Navalnîi, este evident că numai optimiștii incurabili pot aștepta ca Moscova să efectueze o anchetă transparentă și obiectivă. Reacția oficialilor UE este așteptată cu interes, mai ales că doar o simplă repetare a expulzării ofițerilor de informații ruși sub acoperire diplomatică – așa cum s-a întâmplat după cazul ”Skripal și fiica sa”, în 2018 – îl va convinge pe Vladimir Putin că, după un foc de paie, totul va reveni la ”normalitate”.

Ce sancțiuni ar putea fi impuse Rusiei și care ar fi riscurile pe termen lung? Bineînțeles, o escaladare a conflictelor, rețeta la care Kremlinul apelează de fiecare dată când este nevoie. La fiecare ”lovitură”, Vladimir Putin va răspunde cu o contralovitură.

Vladimir Putin s-a putea implica și mai mult în sprjinirea lui Aleksandr Lukașenko, chiar și militar, dacă va fi nevoie. Din ce în ce mai mulți susținători ai lui Alex Navalnîi ar putea fi arestați în Rusia, totul pentru a creea un sentiment de culpabilitate în rândul europenilor, obligând UE să reia dialogul cu Rusia.

Putin a arătat, de foarte multe ori, că nu se ferește să joace ”tare” în relația cu Occidentul, iar faptul că Uniunea Europeană este, încă, divizată în ceea ce privește ”Casa Rusia” nu face altceva decât să îi permită Țarului să acționeze punctual, exact în punctele nevralgice care apar la diferite intervale de timp.