„M-am întâlnit astăzi (luni – n.r.) cu Bogdan Stanoevici, ministrul pentru românii din străinătate, pentru a discuta despre preocupările legate de românii care au încercat să voteze, ieri, la Londra”, a scris, pe Twitter, ambasadorul britanic la București, Paul Brummell.
Întrevederea a avut loc la solicitarea diplomatului britanic și a avut ca subiect evenimentele de duminică de la secțiile de vot din Marea Britanie.
Peste 1.000 români care nu au putut vota la cele trei secții de vot de la Londra au protestat, duminică seara, după închiderea urnelor, în fața ambasadei și a sediului ICR, sub supravegherea forțelor de poliție.
O româncă de la Londra, care a votat la Ambasadă, chiar înainte de închiderea secției, povestește că au rămas aproximativ 1.000 de oameni care nu au putut vota. Aceștia au rămas să protesteze în stradă, strigând: „Deschideți ușile, vrem să votăm”, „Vot plagiat”, „Vot furat”, „Jos Ponta”, „Suntem uniți”, „România, România”.
Totodată, protestatarii au cerut demisia ministrului de Externe, Titus Corlățean. La fața locului, au sosit mașini de poliție și 10 – 12 agenți. Un alt român a precizat că în zonă au venit și elicoptere ale poliției pentru a supraveghea situația.
El a povestit că românii au cerut președintelui secției de vot de la Ambasadă prelungirea programului de vot, dar nu li s-a dat un răspuns.
În plus, porțile ambasadei s-au închis cu 10 minute înainte de ora locală 21:00 (23:00, ora României). „Nu ajunge că am fost exilați, acum ni se mai arunci și o flegmă în față”, a precizat acesta.
Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a afirmat că votul a fost îngreunat în Marea Britanie întrucât în birourile electorale ar fi trebuit să fie șapte membri, însă au existat situații în care s-au prezentat doar patru sau cinci persoane, iar la cozi așteptau „sute sau o mie de persoane”
El a precizat că Ambasada României din Marea Britanie nu are responsabilități privind derularea operațiunilor de votare în interiorul secțiilor, aceste atribuții revenind birourilor electorale.
„În aceste birouri electorale, ambasada are câte un reprezentant, restul până la șapte sau câți sunt, sunt reprezentanți desemnați de la București de partide politice, de alte asociații. Avem situații în care deși s-a comunicat o listă cu șapte membri s-au prezentat patru, în momentul în care ai patru, adică jumătate sau ceva mai mult de jumătate din numărul membrilor inițial comunicați, evident că și procesul merge mai încet. S-a solicitat de către birourile electorale din secțiile de votare la București, la BEC, aprobarea ca oamenii care nu s-au prezentat ca membri ai birourilor să fie înlocuiți, să fie eventual oameni din cadrul ambasadei sau alți voluntari. Răspunsul a fost că nu se poate face acest lucru, deci sunt birouri care au funcționat cu patru sau cinci oameni, în condițiile în care cozile afară erau de sute sau o mie de persoane”, a declarat Jinga.
El a mai spus că s-a cerut și telefonic, și în scris prelungirea procesului de votare, însă răspunsul, primit telefonic, a fost că legea nu permite acest lucru.