Amnesty International SOMEAZĂ FRANȚA: Încetați evacuările forțate ale taberelor de romi

Autoritățile franceze trebuie să înceteze evacuările forțate care afectează anual mii de romi și au consecințe dezastruoase asupra stării de sănătate, nivelului de educație și posibilității acestora de a-și asigura un standard de viață corespunzător, arată Amnesty International într-un raport.

Dat publicității joi, raportul „Chased away: Forced evictions of Roma in the Ile-de-France” (Goniți: Evacuările forțate ale romilor în Ile-de-France), axat pe zona din jurul Parisului, relevă impactul negativ pe care îl au evacuările forțate asupra vieții romilor nomazi și eșecul autorităților franceze de a ține cont de standardele internaționale privind drepturile omului atunci când dispun aceste evacuări.

„Noul guvern francez a luat niște măsuri pozitive privind situația romilor nomazi. Tonul și abordarea s-au îmbunătățit față de anii anteriori în care romii erau în mod deschis stigmatizați de către guvern. Cu toate acestea, practica evacuărilor forțate a continuat în același ritm alarmant ca înainte”, a spus John Dalhuisen, director de programe pe Europa și Asia Centrală la Amnesty International.

Cei mai mulți dintre cei 15.000 de romi care locuiesc estimativ în Franța provin din România, unii dintre ei fiind din Bulgaria. Aproape toți pleacă din țările de origine din cauza sărăciei cronice și discriminării.

În calitate de cetățeni europeni, dar nu și francezi, nu pot sta în Franța mai mult de trei luni dacă nu au un loc de muncă sau nu pot dovedi că se pot întreține singuri. Totuși, ca cetățeni UE, chiar dacă sunt expulzați, rămân liberi să se întoarcă, și mulți au făcut acest lucru în repetate rânduri.

În Franța nu sunt suficiente locuințe și adăposturi pentru toți cei care au nevoie, însă romii sunt vulnerabili în special la încălcări ale dreptului la o locuință adecvată, căzând aici, ca și în restul Europei, victime ale prejudecăților și discriminării.

Astfel, timp de luni sau chiar ani de zile, ei trăiesc în tabere, în condiții precare, cu teama evacuării.

Pentru că Franța nu a reușit să încorporeze în legislația internă standardele internaționale privind drepturile omului ce se opun evacuărilor forțate, aceste acțiuni au loc de obicei fără informări prealabile corespunzătoare, consultări sau anunțarea locuitorilor taberelor improvizate, mai arată Dalhuisen, adăugând că, de cele mai multe ori, nu se asigură locuințe alternative și familii întregi rămân fără adăpost, neputând decât să se mute într-o altă tabără improvizată.

Taberele vizitate de delegați ai Amnesty International prezentau toate, indiferent de mărime și dotări, un foarte mare risc pentru sănătatea locuitorilor din cauza lipsei de apă curentă, toalete și serviciului de ridicare a gunoiului, fiind adesea infestate cu șobolani.

Evacuările repetate nu fac însă decât să exacerbeze aceste probleme.

„Evacuările forțate repetate au consecințe dezastruoase asupra stării de sănătate, nivelului de educație și posibilității romilor de a-și asigura un standard de viață corespunzător. Obligați să se mute dintr-o tabără în alta, ajung să locuiască în condiții și mai precare, să doarmă pe străzi și în corturi, până reușesc să-și improvizeze o altă locuință”, spune John Dalhuisen.

Totodată, arată el, în urma evacuărilor forțate, romii își pierd de multe ori din lucruri și acte și își întrerup școlarizarea și tratamentul medical de care au nevoie. De asemenea, le este mult mai greu să păstreze legătura cu organizațiile care îi sprijină și cu angajatorii locali.

„Cu toate acestea, conform legii franceze, nu primesc reparații corespunzătoare”, mai spune Dalhuisen.

În august anul acesta, guvernul francez a emis o circulară în care făcea o serie de recomandări de măsuri care ar trebui luate înaintea și în timpul evacuărilor. Aceste măsuri sunt însă discreționare, nu sunt aplicate integrat și nu au scopul de a pune capăt evacuărilor forțate.

Guvernul francez se consultă în prezent cu organizații neguvernamentale, inclusiv Amnesty International, pentru elaborarea unui plan național pentru asigurarea accesului la locuințe și adăposturi de urgență celor care au nevoie.

Cu toate acestea, în ciuda unor inițiative pozitive în unele departamente, evacuările forțate continuă să aibă loc în toată țara.

„Conform legislației internaționale, Franța este obligată să garanteze dreptul la locuințe corespunzătoare fără discriminare și să prevină evacuările forțate. Aceasta înseamnă că Franța trebuie să oprească imediat toate evacuările până când poate fi garantată aplicarea prevederilor internaționale privind drepturile omului pentru toți locuitorii taberelor improvizate”, spune în încheiere John Dalhuisen.