Amos Oz, despre situația din Fâșia Gaza: Hamas va avea aceeași soartă ca Nicolae Ceaușescu

Oz a făcut această paralelă într-un interviu pentru Deutsche Welle, întrebat fiind ce alternativă vede pentru soluționarea conflictelor dintre Israel și gruparea paramilitară Hamas, care a preluat puterea în Fâșia Gaza.

„Sugestia mea este să discuți cu Abu Mazen (Mahmoud Abbas, președintele Autorității Naționale Palestiniene din Cisiordania, n.r.) și să accepți condițiile pentru o soluție ‘cu două state’ și o coexistență între Israel și > (Cisiordania n.r.): două capitale în Ierusalim, o modificare teritorială acceptată de ambele părți și dislocarea așezărilor evreiești din Cisiordania. Când Ramallah și Nablus din Cisiordania vor trăi în prosperitate și libertate, cred că oamenii din Gaza vor face cu Hamas ceea ce oamenii din România au făcut cu Ceaușescu. Nu știu cât va dura, dar este predestinat să se întâmple, pentru că cetățenii din Gaza vor fi foarte invidioși pe prosperitatea și libertatea de care se bucură frații și surorile lor din Cisiordania, în statul Palestina”, a explicat Oz.

Comentariile sale vin în contextul în care violențele dintre Israel și Fâșia Gaza au atins proporții îngrijorătoare. Sute de palestinieni și-au pierdut viața în urma unor atacuri aeriene.

Oz: „Nu cred că războiul este cel mai mare rău din lume”

Scriitorul este de părere că, uneori, „acțiunile militare (ale Israelului, n.r.) sunt excesive – justificate, dar excesive”, însă Oz admite că situația este de așa natură încât victimele civile sunt greu de evitat.

„Ei bine, mă tem că nu există nicio cale de a evita victimele civile în rândul palestinienilor atât timp cât un vecin își ia copilul în brațe și trage în camera copiilor tăi”, susține el.

Amos Oz este totodată convins că unele conflicte nu pot fi soluționate decât prin forță.

„Spre deosebire de pacifiștii europeni, eu nu am crezut niciodată că războiul este cel mai mare rău din lume. În opinia mea, cel mai mare rău este agresiunea, iar pentru a lupta împotriva agresiunii, singura metodă este, din păcate, forța (…) Aș putea să adaug și o anecdotă: o rudă de-ale mele care a supraviețuit Holocaustului le reamintește mereu copiilor și nepoților săi că viața i-a fost salvată, în 1945, nu de demonstrații pentru pace ci de soldați sovietici și mitraliere”, a explicat el.

Conflictul s-a reaprins în urmă cu o lună

Peste 1.800 de palestinieni și-au pierdut viața în ultimele patru săptămâni ca urmare a conflictului dintre Israel și Fâșia Gaza.

Duminică, Israelul a lovit pentru a treia oară în doar zece zile o școală ONU. Cel puțin zece persoane au murit în urma atacului aerian criticat de comunitatea internațională. Israelul a anunțat un armistițiu „umanitar” de șapte ore, luni între 10:00 și 17:00 ora României, însă agențiile străine au relatat despre un nou atac în urma căruia o fetiță de zece ani ar fi fost ucisă, iar alte 30 de persoane rănite.

Palestinienii îi acuză pe israelieni care, la rândul lor, acuză Hamas că se servește de civili ca de scuturi umane și de spitale și școli pentru a lansa rachete înspre Israel.

Nu este însă pentru prima dată când Israelul intră într-un conflict armat direct cu Hamas. De la retragerea din 2005, cele două părți s-au confruntat de trei ori: în 2006, între 2008 și 2009 și în 2012. Israelul a invadat Fâșia Gaza în timpul primelor două conflicte, în timp ce în urmă cu doi ani au avut loc doar atacuri aeriene.

În tabelul de mai jos puteți vedea numărul victimelor cauzate de aceste conflicte.

Ce este HAMAS

Hamas, „Mișcarea de rezistență islamică”, face parte dintr-o grupare internațională, numită Frăția Musulmană, care nu recunoaște statul israelian. Spre deosebire de alte facțiuni ale grupării, Hamas are și o ramură militară.

Scopul declarat al mișcării este de a înlocui Israelul cu un stat palestinian. Hamas este responsabil pentru un număr considerabil de atentate sinucigașe cu bombe în Israel, în special la începutul anilor 2000, aspect care cântărește greu în actuala criză. Hamas și Israel refuză să negocieze deschis și direct, potrivit Vox. Lipsa de încredere face ca orice mică provocarea să aibă potențialul de a se transforma într-un mare conflict.

„Hamas nu e doar o organizație teroristă, Hamas e o idee, o idee disperată și fanatică, născută din dezolarea și frustrarea multor palestinieni. O idee nu poate fi înfrântă prin forță – nici prin asediu, nici prin bombardament, nici strivită sub șenilele tancului (…). Ca să înfrângi o idee, trebuie să oferi o idee mai bună, una mai atractivă și mai acceptabilă”, spunea Oz, în 2010.

Cum a ajuns Hamas la putere în Fâșia Gaza

Fâșia Gaza are o suprafață de 360 de kilometri pătrați și este una dintre cele mai dens populate zone din lume, având 1,5 milioane de locuitori. Acest aspect este relevant în contextul conflictelor deoarece, din cauza densității foarte mare și a faptului că Hamas a ales să amplaseze aruncătoarele de rachete în zone aglomerate, orice atac al Israelului este aproape imposibil de executat fără a crea victime în rândul civililor.

Până în 2005, Fâșia Gaza a fost populată și de evrei, Israelul având acolo inclusiv baze militare. În 2005, premierul Ariel Sharon a decis să își retragă trupele din Gaza, concluzionând că Israelul nu are niciun avantaj pe seama prezenței în această regiune. Sharon a retras forțele armate și a dezrădăcinat 10.000 de evrei care locuiau acolo. Decizia a fost una controversată.

Puterea a fost preluată în Gaza de o Autoritate Palestiniană unită, guvernată de partidul Fatah, din Ramallah, Cisiordania.

La îndemnul Statelor Unite, Autoritatea Palestiniană a organizat alegeri populare în 2006, atât în Cisiordania cât și în Fâșia Gaza. Hamas a câștigat. Cu toate acestea, gruparea a refuzat în continuare să respecte statul israelian precum și orice înțelegeri trecute dintre acesta și Autoritatea Palestiniană. Hamas a fost responsabil pentru un război civil sângeros îndreptat împotriva partidului mai conservator, Fatah, care s-a încheiat printr-o separare a Fâșiei Gaza de Cisiordania. Hamas guvernează în prezent în Fâșia Gaza, independent de Autoritatea Pelestiniană.

În Fâșia Gaza mai există și alte grupări paramilitare care atacă Israelul. Acestea sunt mai înclinate către folosirea violenței decât Hamas. Din 2005 și până în prezent, mii de rachete au fost lansate din Gaza în Israel. Atacurile se soldează rar cu victime, însă reduc semnificativ din calitatea vieții având în vedere că cetățenii sunt constant într-o stare de alertă.

Situația din Fâșia Gaza

Israelul controlează granițele din Fâșia Gaza din 2007. Blocajele au restricționat drastic accesul la apă, mâncare, electricitate, gaze și materiale de construcții. Scopul blocajelor a fost acela de a-i împiedica pe teroriști să pună mâna pe materiale pe care le-ar putea folosi pentru a construi bombe sau rachete.

Cu toate acestea, blocajele au deterioarat semnificativ standardele de viață din Fâșia Gaza. Peste 40% dintre locuitori și aproape 50 la sută dintre tineri sunt șomeri. Multe dintre industriile cheie au fost decimate, iar 80% din populație primește ajutoare din partea comunității internaționale.