Analiștii avertizează asupra potențialului efect al OFENSIVEI forțelor rebele asupra orașului Alep în Orientul Mijlociu
Săptămâna trecută, o ofensivă a forțelor rebele a dus la capturarea orașului Alep, în nord-vestul Siriei, unul dintre cele mai mari orașe ale țării.
Atacul asupra Alepului a adus războiul civil care face ravagii în Siria de 13 ani înapoi în centrul atenției, într-un moment în care Israelul luptă împotriva Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, scrie Associated Press.
Insurgenții conduși de grupul jihadist Hayat Tahrir al-Sham au lansat atacul asupra Alepului din două direcții și au intrat în zonele rurale din jurul Idlib și din provincia vecină Hama.
Armata siriană și aliații săi străini s-au grăbit să trimită întăriri și au lansat atacuri aeriene în încercarea de a opri avântul rebelilor.
Acesta este cel mai puternic atac al rebelilor din ultimii ani și primul asupra Alepului din 2016, când o campanie aeriană rusă a dus la recucerirea orașului de către forțele președintelui Bashar al-Assad.
Fost ambasador SUA: atacul asupra orașului Alep ar putea provoca și mai multă destabilizare
Robert Ford, ultimul ambasador american în Siria, a arătat că lunile de raiduri israeliene asupra țintelor siriene și Hezbollah din zonă și încetarea focului semnată de Israel cu Hezbollah în Liban au servit ca factori care au oferit rebelilor sirieni oportunitatea de a avansa.
În paralel, Rusia, principalul susținător internațional al lui Assad, este preocupată de războiul din Ucraina.
Ford a spus că luptele din Alep ar provoca și mai multă destabilizare dacă ar atrage Rusia și Turcia – fiecare cu propriile interese de protejat în Siria – în lupte directe una împotriva celeilalte.
Războiul îndelungat dintre Assad și susținătorii săi străini și forțele de opoziție care urmăresc răsturnarea lui Assad a dus la moartea a aproximativ jumătate de milion de oameni. A început ca una dintre revoltele populare împotriva dictatorilor arabi din timpul Primăverii Arabe din 2011, înainte ca intervenția lui Assad ca să zdrobească ceea ce fuseseră în mare parte proteste pașnice să transforme conflictul într-unul violent.
Aproximativ 6,8 milioane de sirieni au fugit din țară de atunci, un flux de refugiați care a ajutat la schimbarea hărții politice în Europa prin alimentarea mișcărilor anti-imigranți de extremă dreaptă.
Intervenția Rusiei, Iranului, a Hezbollah și a altor grupuri i-a permis lui Assad să rămână la putere și să controleze 70% din Siria. Restul de 30% din teritoriul Siriei este controlat de o serie de forțe de opoziție și trupe străine.
SUA au aproximativ 900 de soldați în nord-estul Siriei, la mare distanță de Alep, pentru a împiedica o resurgență a Stat Islamic. Atât SUA, cât și Israelul desfășoară lovituri ocazionale în Siria împotriva forțelor guvernamentale și a milițiilor aliate Iranului. Turcia are și ea forțe în Siria și are influență asupra alianței forțelor de opoziție care a atacat Alepul.
Analist: Stat Islamic ar putea vedea atacul asupra orașului Alep ca „o deschidere”
După ani de zile cu puține schimbări semnificative de teritoriu între părțile beligerante din Siria, atacul asupra Alepului „are potențialul de a fi destul de important, poate chiar decisiv”, dacă forțele guvernamentale siriene se dovedesc incapabile să-și mențină poziția, a declarat Charles Lister, un analist la Institutul pentru Orientul Mijlociu din SUA.
Printre riscuri, militanții Stat Islamic ar putea vedea reînceperea luptelor ca pe o deschidere, a spus Lister.
Filiala Stat Islamic din Siria și Irak nu mai controlează niciun teritoriu și se pare că nu joacă un rol în luptele prezente, dar este încă o forță care operează prin rețele de agenți în cele două țări.
Forța de opoziție care conduce atacul împotriva Alepului – Hayat Tahrir al-Sham, cunoscută sub inițialele sale HTS – a fost desemnată de SUA și ONU ca organizație teroristă.
Liderul HTS Abu Mohammed al-Golani a apărut ca lider al filialei al-Qaida din Siria în 2011, în primele luni ale războiului din Siria.
La început, Golani și grupul său au revendicat responsabilitatea pentru atentate mortale, au promis că vor ataca forțele occidentale, au confiscat proprietăți de la minoritățile religioase și au trimis poliția religioasă să impună norme privind îmbrăcămintea femeilor.
Golani și HTS au încercat să se reinventeze în ultimii ani, concentrându-se pe promovarea unui guvern civil pe teritoriul lor pe lângă acțiunile militare. Grupul său a rupt legăturile cu al-Qaida în 2016.
Golani a reprimat unele grupuri extremiste de pe teritoriul său și se prezintă din ce în ce mai mult ca un protector al altor religii, inclusiv permițând în 2023 să se oficieze prima liturghie creștină în orașul Idlib în ani de zile.
În 2018, Administrația Trump a recunoscut că nu îl mai vizează direct pe Golani. Totuși, HTS a permis unor grupuri armate căutate să continue să opereze pe teritoriul său și a tras în forțele speciale americane cel puțin în 2022.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: