ANALIZĂ GÂNDUL. Cum va arăta Serbia naționalistului Tomislav Nikolici

În pofida tuturor sondajelor, a previziunilor analiștilor politici și chiar a presei, alegerile prezidențiale din Serbia au fost câștigate duminică de candidatul naționalist Tomislav Nikolici.

Rezultatul turului al doilea din Serbia a fost descris drept un „seism electoral” – pe bună dreptate, dat fiind că președintele Boris Tadici era creditat cu 58% din intențiile de vot la finalul campaniei electorale. Atât de sigur era Tadici că acesta este cel mai bun moment să candideze pentru un al treilea mandat, încât și-a dat demisia, pentru a permite organizarea alegerilor prezidențiale o dată cu cele legislative și locale, în 6 mai.

Cu toate acestea, când rezultatele preliminare, deci nu finale, îl dădeau pe Tomislav Nikolici câștigător, Tadici și-a recunoscut (mult prea) repede înfrângerea și i-a urat succes lui Nikolici.

Cum se explică ceea ce s-a întâmplat duminică în Serbia, unde președintele pro-european Tadici a pierdut în fața pro-rusului Nikolici cu 46.77% din voturi față de 50.21% câte a primit învingătorul?

Răspunsul este același ca în Franța și ca în toate celelalte țări europene lovite de criză, unde liderii au fost înlăturați de cetățeni de la putere și mișcările de extremă s-au afirmat îngrijorător de mult.

Votul sârb a fost un vot negativ față de situația economică dramatică și față de aceleași măsuri de austeritate pe care s-a dat lupta electorală și în Franța sau Grecia (în Grecia, lupta continuă). În fond, pe asta a mizat și Nikolici, pe nemulțumirea populației din cauza economiei.

Oamenii au văzut în Tadici întruchiparea sărăciei lor, a ratei șomajului de 24%, așa că l-au ales ca președinte pe fostul secund al lui Slobodan Miloșevici și al ultranaționalistului Vojislov Seselj, adică Tomislav Nikolici, care a promis supraimpozitarea bogaților și redistribuirea veniturilor către săraci.

Schimbare de ton după anunțarea rezultatelor

După ce a fost învins de două ori de Boris Tadici, în 2004 și 2008, Nikolici, candidatul Partidului Sârb al Progresului (SNS), și-a luat în sfârșit revanșa.

Poreclit „groparul”, pentru că deține un cimitir, Tomislav Nikolici, în vârstă de 60 de ani, are în spate susținerea Rusiei. Este atât de pro-rus, încât a declarat în Parlament că „ar fi mai bine ca Serbia să devină o provincie rusească decât membră UE”

Cu toate că și-a afirmat mereu poziția anti-europeană – principala deosebire față de Tadici, care e pro-european – , Nikolici a dat asigurări duminică seara că „Serbia își va menține calea europeană”. „Acest scrutin nu a fost despre cine va conduce Serbia către Uniunea Europeană, ci despre cine va soluționa problemele economice” ale unei țări aflate în criză, a declarat el.

Nikolici spune că și-a schimbat într-o anumită măsură poziția față de aderarea Serbiei la UE (Serbia a obținut în martie statutul de candidat) pentru că țara poate profita de pe urma proiectelor de investiții ale UE pentru a-și redresa economia.

Există, însă, și o linie pe care Tomislav Nikolici nu va călca, iar aceasta este Kosovo. „Dacă ei spun că ne putem integra în UE, dar că provincia Kosovo nu este a noastră, le vom spune «Mulțumin, la revedere, avem propria noastră cale»”, a subliniat el de curând, potrivit Mediafax.

România a susținut Serbia în dosarul de pre-aderare, însă Nikolici nu va uita cu siguranță că țara noastră a fost singura care a pus condiții suplimentare pentru ca Belgradul să primească statutul de candidat.

Este vorba despre protocolul privind minoritățile, semnat în urmă cu mai bine de două luni, considerat un pas uriaș pentru relațiile bilaterale România-Serbia, precum și pentru românii din Valea Timocului și Voivodina.

În fapt, aici se așteaptă să se manifeste principala consecință a schimbării direcției politice din Serbia, în raport cu România. Nikolici este un naționalist cu trecut radical, de la care nu se așteaptă să continue linia începută de Tadici privind minoritățile din Serbia.

Nu în ultimul rând, Serbia și-ar putea întoarce privirea de la Uniunea Europeană și, inclusiv, de la România. Astfel, ochii lui Nikolici vor privi mult mai mult către Rusia decât către Bruxelles, iar aceasta se va vedea inclusiv în România.